Basic HTML Version
Disciplina slab˘a ¸si roadele ei
Educa¸tia gre¸sit˘a afecteaz˘a întreaga via¸t˘a religioas˘a. — Un bles-
tem zace asupra p˘arin¸tilor care nu ¸si-au instruit copiii s˘a fie tem˘atori
de Dumnezeu, permi¸tându-le s˘a se maturizeze nedisciplina¸ti ¸si ne-
st˘apâni¸ti. În propria copil˘arie li s-a permis s˘a dea pe fa¸t˘a patim˘a ¸si
înc˘ap˘a¸tânare ¸si s˘a ac¸tioneze din impuls, iar ei aduc acela¸si spirit în
familiile lor. Ei au un temperament defectuos ¸si sunt plini de patim˘a
în felul lor de guvernare. Chiar când au acceptat pe Hristos, n-au bi-
ruit patimile c˘arora li s-a permis s˘a st˘apâneasc˘a în inima lor de copil.
Ei duc cu sine prin întreaga via¸t˘a religioas˘a rezultatele educa¸tiei lor
timpurii. Este cel mai dificil lucru s˘a înl˘aturi impresia f˘acut˘a în acest
fel asupra plantei Domnului; c˘aci dup˘a cum este îndoit˘a r˘amurica,
a¸sa va fi înclinat ¸si copacul. Dac˘a astfel de p˘arin¸ti accept˘a adev˘arul,
ei au de purtat o b˘at˘alie grea. Ei pot fi transforma¸ti în caracter, dar
întreaga lor experien¸t˘a religioas˘a este afectat˘a de disciplina slab˘a
primit˘a la începutul vie¸tii. Copiii lor, de asemenea, au de suferit din
cauza instruirii deficitare, c˘aci p˘arin¸tii le imprim˘a gre¸selile proprii
pân˘a la al treilea ¸si al patrulea neam. (The Review and Herald. 9
octombrie, 1900)
Eli ai zilelor noastre.
— Când p˘arin¸tii aprob˘a ¸si perpetueaz˘a
în felul acesta gre¸selile în copiii lor, cum a f˘acut Eli, Dumnezeu îi
va aduce în mod sigur în situa¸tia de a vedea c˘a n-au distrus numai
propria lor influen¸t˘a, dar ¸si pe aceea a tinerilor pe care ar fi trebuit
s˘a-i st˘apâneasc˘a... Ei vor avea de înv˘a¸tat lec¸tii amare. (MS. 33, 1903)
[276]
O, dac˘a Eli ai zilelor noastre, care sunt peste tot, prezentând scuze
pentru înc˘ap˘a¸tânarea copiilor lor, ¸si-ar impune autoritatea dat˘a lor
de Dumnezeu ca s˘a-¸si ¸tin˘a în frâu ¸si s˘a-¸si corecteze copiii! P˘arin¸tii
¸si tutorii care trec cu vederea ¸si scuz˘a p˘acatul celor care sunt în
grija lor, s˘a-¸si aduc˘a aminte c˘a ei devin astfel complici la aceste rele.
Dac˘a, în locul indulgen¸tei nelimitate, nuiaua pedepsei ar fi folosit˘a
mai des, nu cu patim˘a, ci cu iubire ¸si rug˘aciune, am vedea familii
mai fericite ¸si o stare mai bun˘a a societ˘a¸tii. (ST. 1881)
207