Basic HTML Version
Marea noastr˘a nevoie
313
„Prin credin¸t˘a, a fost mutat Enoh de pe p˘amânt, ca s˘a nu vad˘a
moartea c˘aci înainte de mutarea lui, primise m˘arturia c˘a este pl˘acut
lui Dumnezeu.“ (
Evrei 11, 5
) Dumnezeu ne cheam˘a ¸si pe noi la
o asemenea comuniune. Sfin¸tenia de caracter a celor care vor fi
mântui¸ti dintre oameni la a doua venire a Domnului trebuie s˘a fie ca
aceea a lui Enoh.
Experien¸ta lui Ioan Botez˘atorul
Ioan Botez˘atorul a fost înv˘a¸tat de Dumnezeu în timpul vie¸tuirii
lui în pustie. El a cercetat descoperirile lui Dumnezeu din natur˘a.
Sub îndrumarea Spiritului divin, el a cercetat sulurile profe¸tilor. Zi
¸si noapte, Hristos a fost studiul lui, pân˘a ce mintea, inima ¸si sufletul
au fost pline de glorioasa viziune.
El a privit la Împ˘arat, în toat˘a frumuse¸tea Sa, ¸si s-a pierdut din
vedere pe sine. El a privit m˘are¸tia sfin¸teniei ¸si s-a recunoscut ca
nedestoinic ¸si nedemn. El avea s˘a fac˘a cunoscut˘a solia lui Dumne-
zeu. El urma s˘a stea în puterea ¸si neprih˘anirea lui Dumnezeu. El era
gata s˘a porneasc˘a, în calitate de sol al cerului, neînfricat de tot ce e
[332]
omenesc, deoarece el v˘azuse Divinitatea. El putea sta neînfricat îna-
intea monarhilor p˘amânte¸sti, deoarece se plecase cu tremur înaintea
Împ˘aratului împ˘ara¸tilor.
Ioan ¸si-a vestit solia f˘ar˘a argumente me¸ste¸sugit aranjate sau teo-
rii me¸ste¸sugit ticluite. Impun˘ator ¸si neclintit, totu¸si plin de n˘adejde,
glasul s˘au se auzea din pustie: „Poc˘ai¸ti-v˘a, c˘aci Împ˘ar˘a¸tia cerurilor
este aproape.“ (
Matei 5, 2
). El a mi¸scat poporul cu o putere nou˘a, ne-
obi¸snuit˘a. Întreaga na¸tiune a fost zguduit˘a. Mul¸timi se îngr˘am˘adeau
în pustie.
¸t˘aranii neînv˘a¸ta¸ti ¸si pescarii de prin locurile învecinate; osta¸sii
romani din caz˘armile lui Irod; c˘apetenii cu s˘abiile la cing˘atoare, gata
s˘a în˘abu¸se orice ar p˘area r˘azvr˘atire; hr˘ap˘are¸tii strâng˘atori de biruri,
de la bar˘acile lor; preo¸tii cu filacterii din Sinedriu — to¸ti ascultau
ca vr˘aji¸ti ¸si to¸ti, chiar ¸si fariseul ¸si saducheul, cei reci, insensibili, ¸si
batjocoritorii plecau cu batjocura înghe¸tat˘a pe buze, t˘aia¸ti în inim˘a
de sim¸t˘amântul p˘acatelor lor. Din palatul s˘au, Irod a auzit solia. ¸Si
st˘apânitorul cel mândru ¸si învârto¸sat de p˘acat a tremurat la chemarea
la poc˘ain¸t˘a.