Page 169 - M

Basic HTML Version

Unitate în Isus Hristos
165
Din înalta Sa pozi¸tie, Hristos, Împ˘aratul slavei, Maiestatea ce-
rului, a v˘azut starea oamenilor. I s-a f˘acut mil˘a de fiin¸tele omene¸sti
în starea lor de sl˘abiciune ¸si p˘ac˘ato¸senie ¸si a venit în lumea aceasta
pentru a descoperi ceea ce este Dumnezeu pentru oameni. P˘ar˘asind
cur¸tile cere¸sti, ¸si îmbr˘acând natura Sa divin˘a cu natura omeneasc˘a, a
venit El Însu¸si în lume, ca în folosul nostru s˘a lucreze un caracter
des˘avâr¸sit. El nu a ales locuin¸ta Sa printre boga¸tii p˘amântului. S-a
n˘ascut în s˘ar˘acie, din p˘arin¸ti mode¸sti ¸si a tr˘ait în dispre¸tuitul sat, Na-
zaret. De îndat˘a ce a fost destul de mare ca s˘a poat˘a mânui uneltele,
El a împ˘ar¸tit povara purt˘arii de grij˘a de familie.
Hristos S-a smerit ca s˘a stea în fruntea omenirii, pentru a da piept
cu ispitele ¸si a r˘abda încerc˘arile cu care are s˘a dea piept omenirea
¸si s˘a le rabde. El trebuia s˘a ¸stie cu ce are s˘a dea piept omenirea din
partea du¸smanului apostaziat, pentru ca s˘a ¸stie cum s˘a-i ajute pe cei
care sunt ispiti¸ti.
¸Si Hristos a fost f˘acut Judec˘atorul nostru. Tat˘al nu e judec˘ato-
rul. Nici îngerii nu sunt. Cel care a luat natura omeneasc˘a asupra
Sa Însu¸si, ¸si în lumea aceasta a tr˘ait o via¸t˘a des˘avâr¸sit˘a, Aceasta
urmeaz˘a s˘a ne judece. Numai El poate fi Judec˘atorul nostru. V˘a ve¸ti
aduce aminte de aceasta, fra¸tilor? V˘a ve¸ti aduce aminte de aceasta,
slujitori ai lui Dumnezeu? V˘a ve¸ti aduce aminte de aceasta, ta¸tilor ¸si
mamelor? Hristos a îmbr˘acat natura omeneasc˘a, pentru ca s˘a poat˘a
fi Judec˘atorul nostru. Nimeni din voi n-a fost rânduit s˘a fie un ju-
dec˘ator pentru al¸tii. Tot ceea ce pute¸ti face este a v˘a disciplina pe
voi în¸siv˘a. În Numele lui Hristos, v˘a îndemn s˘a lua¸ti aminte la sfatul
Lui, de a nu v˘a a¸seza niciodat˘a pe scaunul de judecat˘a. Zi dup˘a zi,
[186]
solia aceasta a r˘asunat în urechile mele: „Coborâ¸ti-v˘a de pe scaunul
de judecat˘a! Coborâ¸ti-v˘a în smerenie!“
Niciodat˘a n-a fost un timp când s˘a fi fost mai important ca noi s˘a
ne t˘ag˘aduim pe noi în¸sine ¸si s˘a ne lu˘am crucea zilnic, cum este acum.
Cât de mult˘a t˘ag˘aduire de noi în¸sine suntem dispu¸si s˘a practic˘am?
O via¸t ˘a de har ¸si pace
În cel dintâi capitol al celei de a doua epistole a lui Petru, ve¸ti
g˘asi f˘ag˘aduin¸ta c˘a harul ¸si pacea v˘a vor fi înmul¸tite, dac˘a „uni¸ti cu
credin¸ta voastr˘a fapta; cu fapta cuno¸stin¸ta; cu cuno¸stin¸ta înfrânarea,
cu înfrânarea, r˘abdarea, cu r˘abdarea evlavia; cu evlavia dragostea