Basic HTML Version
32
Un apel solemn
umili¸ti ¸si nenoroci¸ti. Ei ra¸tioneaz˘a cu totul gre¸sit. Motivul pentru
care ei ocolesc unele din aceste datorii este egoismul lor suprem.
Iubirea de sine este centrul tuturor faptelor ¸si motivelor lor.
Exemplul lui Hristos.
Maiestatea Corului, C˘aruia I se închin˘a îngerii, care era bogat în
cinste, splendoare ¸si glorie, a venit pe p˘amânt, ¸si când a fost g˘asit
la chip asemenea omului, El nu a invocat fine¸tea naturii Sale, ca
scuz˘a, de a Se ¸tine pe sine departe de cei nenoroci¸ti. El a fost g˘asit
în lucrarea Sa printre cei n˘ap˘astui¸ti, s˘armani, întrista¸ti ¸si nevoia¸si.
Hristos era personificarea fine¸tii ¸si a cur˘a¸tiei. Via¸ta ¸si caracterul S˘au
era de o noble¸te superioar˘a, ¸si totu¸si, în lucrarea Sa, El nu fu g˘asit
printre oamenii cu titluri ¸si renume, ¸si nici printre cei mai onora¸ti
ai lumii, ci printre cei despre¸tui¸ti ¸si nevoia¸si. „Eu am venit,“ zice
înv˘a¸t˘atorul divin, „s˘a mântuiesc ce era pierdut.“ Astfel Maiestatea
Cerului era g˘asit˘a mereu lucrând ca s˘a ajute la acei cari aveau cea
mai mare nevoie de ajutor. Fie, ca exemplul lui Hristos s˘a fie o
înfruntare pentru scuzele acestei clase, care se simte atât de atras˘a
de s˘armanul lor Eu personal, spre a g˘asi ca o binecuvântare, pentru
gustul lor rafinat ¸si pentru înalta lor chemare,de a veni în ajutorul
[38]
celor mai lipsi¸ti de ajutor. Unii ca ace¸stia iau o pozi¸tie mai pe sus de
Domnul lor, ¸si în cele din urm˘a vor fi uimi¸ti, când vor g˘asi c˘a, ei au
fost cu mult mai pe jos chiar decât aceea clas˘a, cu care ei au evitat s˘a
se asocieze ¸si s˘a lucreze, c˘aci aceast˘a clas˘a jignea firea lor rafinat˘a ¸si
sensibil˘a. Este adev˘arat, nu întotdeauna pare pl˘acut ¸si atr˘ag˘ator a se
uni cineva cu Maestrul s˘au ¸si a conlucra cu El la ajutorarea tocmai a
acestei clase, care avea cea mai mare trebuin¸t˘a de ajutor. Dar aceasta
este lucrarea, pentru care Hristos S-a umilit s-o fac˘a. Este oare servul
mai mare decât st˘apânul S˘au? El ne-a dat un exemplu ¸si noi suntem
obliga¸ti a-l urma. Aceast˘a datorie poate p˘area nepl˘acut˘a, ¸si totu¸si
noi suntem obliga¸ti a îndeplini tocmai o a¸sa lucrare.
Un obiceiu ce st ˘apâne¸ste cu t ˘arie pe oameni.
Am fost adânc impresionat˘a, când am v˘azut influen¸ta st˘apâ-
nitoare, pe care patimile animalice au avut-o asupra b˘arba¸tilor ¸si
femeilor cu o inteligen¸t˘a ¸si destoinicie nu din cele ordinare. Ei ar fi