Basic HTML Version
Leg˘aturile conjugale
59
În multe cazuri, tat˘al dovede¸ste mai mult˘a judecat˘a, în aceast˘a
privin¸t˘a, ¸si arat˘a mai mult˘a grije pentru vitele sale, când sunt mici,
decât pentru femeia sa, când se afl˘a într-o situa¸tie asem˘an˘atoare.
Mama, în multe cazuri, înainte de na¸sterea copilului, e l˘asat˘a s˘a
munceasc˘a de diminea¸t˘a ¸si pân˘a seara, înfierbântându-¸si sângele, la
preg˘atirea diferitelor feluri de mânc˘aruri nes˘an˘atoase ale familiei ¸si
ale vizitatorilor, în timp ce ea ar fi trebuit s˘a-¸si cultive cu ging˘a¸sie
puterile. Preg˘atirea de mânc˘aruri s˘an˘atoase nu cere decât pe jum˘atate
cheltuial˘a de munc˘a ¸si mijloace, ¸si aceste alimente sunt mult mai
hr˘anitoare.
Mama î¸si permite adesea, înainte de na¸sterea copilului ei, ca
s˘a munceasc˘a peste puterile ei. Poverile ¸si grijile ei sunt rareori
u¸surate, în acest timp, care în loc s˘a fie, mai pe sus de toate celelalte,
un timp de odihn˘a, el este de oboseal˘a, de triste¸te ¸si mâhnire. Prin
munc˘a peste m˘asur˘a, din partea ei, ea r˘ape¸ste odrasla ei de hrana pe
care natura a prev˘azut-o pentru ea, iar sângele înc˘alzindu-se în ea îi
transmite o calitate rea de nutri¸tie. Copilul este r˘apit de vitalitatea sa,
cum ¸si de puterea sa fizic˘a ¸si mintal˘a. Tat˘al ar trebui s˘a studieze cum
s˘a fac˘a pe mam˘a fericit˘a. El nu trebuie s˘a-¸si permit˘a a veni acas˘a
cu o privire întunecat˘a. Dac˘a are încurc˘aturi în afacerile sale, el nu
trebuie s˘a o tulbure ¸si pe ea cu asemenea chestiuni, afar˘a numai,
când este necesar a se consf˘atui împreun˘a. Ea are de suportat grijile
¸si cerc˘arile ei proprii, ¸si trebuie s˘a fie cru¸tat˘a cu ging˘a¸sie de la orice
povar˘a nefolositoare.
[73]
R˘aspunderea p˘arinteasc˘a
Mama e întâmpinat˘a adesea cu o rezerv˘a rece din partea tat˘alui.
când nu merge orice lucru tocmai a¸sa, cum el ar putea dori, el mustr˘a
femeia ¸si mama, ¸si pare a fi nep˘as˘ator fa¸t˘a de grijile ¸si cerc˘arile ei
zilnice. B˘arba¸tii cari fac aceasta, lucreaz˘a direct împotriva interesului
¸si fericirii lor proprii. Mama se descurajeaz˘a; speran¸ta ¸si bucuria o
p˘ar˘asesc. Ea merge la lucrul ei în mod mecanic, ¸stiind c˘a trebuie
f˘acut, ¸si în curând ea devine debil˘a, atât fizice¸ste cât ¸si mintal. Copiii
n˘ascu¸ti din a¸sa mame suf˘ar de diferite boli, ¸si Dumnezeu face pe
p˘arin¸ti r˘aspunz˘atori, în mare m˘asur˘a, pentru aceasta; c˘aci obiceiurile
lor rele au gr˘abit venirea bolii asupra copiilor lor, înainte de a fi
n˘ascu¸ti, ¸si din care cauz˘a sunt constrân¸si s˘a sufere întreaga lor via¸t˘a.