Basic HTML Version
Lucrarea îngerilor în ve¸snicia cea m˘area¸t ˘a
213
ating harfele de aur ¸si atunci de zece mii de ori zece mii ¸si mii de
mii de glasuri se unesc pentru a în˘al¸ta coruri puternice de laud˘a.
„¸si pe toate f˘apturile care sunt în cer, pe p˘amânt, sub p˘amânt, pe
mare ¸si tot ce se afl˘a în aceste locuri, le-am auzit zicând: «A Celui ce
¸sede pe scaunul de domnie ¸si a Mielului s˘a fie lauda, cinstea, slava
¸si st˘apânirea în vecii vecilor!»“ Apocalipsa 5,13
Marea lupt˘a a luat sfâr¸sit. P˘acatul ¸si p˘ac˘ato¸sii nu mai exist˘a.
Universul întreg este curat. O singur˘a vibra¸tie de armonie ¸si de
bucurie str˘abate prin crea¸tiunea cea imens˘a. De la Acela care a creat
toate se revars˘a via¸ta, lumina ¸si fericirea prin domeniile spa¸tiului f˘ar˘a
sfâr¸sit. De la atomul cel minuscul ¸si pân˘a la luminile cele mari, toate
lucrurile, însufle¸tite ¸si neînsufle¸tite, în frumuse¸tea lor neumbrit˘a ¸si
[300]
în bucurie des˘avâr¸sit˘a, declar˘a c˘a Dumnezeu este iubire. — GC 678
Epilog
Tema mântuirii este un subiect în care îngerii doresc s˘a priveasc˘a;
ea va fi ¸stiin¸ta ¸si cântecul celor r˘ascump˘ara¸ti de-a lungul veacurilor
nesfâr¸site ale ve¸sniciei. Nu este oare ea vrednic˘a de aten¸tie ¸si studiu
acum? — BE 1 ianuarie 1888
În timp ce [cercet˘atorul Bibliei] studiaz˘a ¸si mediteaz˘a asupra
temelor „în care îngerii doresc s˘a priveasc˘a“ (1Petru 1,12), el se
poate bucura de compania lor. El poate merge pe urmele pa¸silor
divinului Înv˘a¸t˘ator ¸si s˘a asculte cuvintele Lui ca atunci când El a
vorbit de pe munte, câmpie sau mare. El poate tr˘ai în aceast˘a lume
în atmosfera cerului, împ˘art˘a¸sind celor nec˘aji¸ti de pe acest p˘amânt
¸si celor ispiti¸ti gânduri de n˘adejde ¸si dorin¸ta puternic˘a dup˘a sfin¸tire;
apropiindu-se el însu¸si ¸si în p˘art˘a¸sie tot mai strâns˘a cu Cel Nev˘azut,
ca acela din vechime, care a umblat cu
Dumnezeu, apropiindu-se tot mai mult ¸si tot mai mult de pragul
ve¸sniciei, pân˘a ce por¸tile se vor deschide ¸si el va intra acolo. El nu
se va mai sim¸ti str˘ain. Glasurile care îi vor spune bun venit sunt
glasurile celor sfin¸ti care, nev˘azu¸ti, au fost pe p˘amânt înso¸titorii lui
— glasuri pe care aici el a înv˘a¸tat s˘a le disting˘a ¸si s˘a le iubeasc˘a.
Acela care, prin intermediul Cuvântului lui Dumnezeu, a tr˘ait în
p˘art˘a¸sie cu cerul se va sim¸ti acas˘a în compania cerului. — Ed. 127
Domnul dore¸ste ca noi s˘a avem discern˘amântul de a în¸telege
c˘a aceste fiin¸te puternice care viziteaz˘a lumea noastr˘a au avut un