Page 308 - C

Basic HTML Version

Capitolul 61 — Principii referitoare la folosirea
banilor
Banii pot fi o binecuvântare sau un blestem.
Banii nu sunt
neap˘arat un blestem; ei sunt o deosebit˘a valoare dac˘a sunt bine
folosi¸ti. Ei pot fi bine întrebuin¸ta¸ti pentru mântuirea sufletelor ¸si
pentru binecuvântarea celor mai s˘araci decât noi. Printr-o folosire
nechibzuit˘a sau neîn¸teleapt˘a... banii devin o capcan˘a pentru cel ce îi
folose¸ste. Cel care întrebuin¸teaz˘a banii pentru satisfacerea mândriei
¸si ambi¸tiei face din ei mai degrab˘a un blestem decât o binecuvântare.
Banii reprezint˘a un test continuu al sim¸t˘amintelor noastre. Cine
câ¸stig˘a mai mult decât ceea ce este necesar pentru nevoile lui reale
trebuie s˘a caute în¸telepciunea ¸si harul de a-¸si cunoa¸ste propria inim˘a
¸si de a-¸si p˘azi inima cu toat˘a grija, ca s˘a nu înceap˘a s˘a aib˘a dorin¸te
imaginare ¸si s˘a devin˘a un ispravnic necredincios, irosind capitalul
pe care i l-a încredin¸tat Domnul.
Când Îl vom iubi pe Dumnezeu mai presus de orice, lucrurile
vremelnice î¸si vor dobândi locul potrivit între cele de care ne leg˘am.
Dac˘a noi c˘aut˘am în umilin¸t˘a ¸si cu seriozitate s˘a ¸stim ¸si s˘a avem
priceperea de a folosi în mod corespunz˘ator bunurile Domnului
nostru, vom primi în¸telepciune de sus. Când inima se apleac˘a asupra
propriilor ei preferin¸te ¸si înclina¸tii, când se nutre¸ste gândul c˘a banii
ne pot aduce fericire, f˘ar˘a a avea favoarea lui Dumnezeu, atunci banii
devin un tiran care îl st˘apâne¸ste pe om; banii dobândesc încrederea
¸si stima lui, omul închinându-se banilor ca unui dumnezeu. Onoarea,
adev˘arul, neprih˘anirea ¸si dreptatea sunt sacrificate pe altarul s˘au.
Poruncile lui Dumnezeu sunt l˘asate deoparte, iar obiceiurile lumii,
rânduite de regele Mamona, devin o putere st˘apânitoare.
C˘auta¸ti siguran¸t ˘a, având drept de proprietate asupra casei.
Dac˘a legile date de Dumnezeu ar fi p˘azite, cât de diferit˘a ar fi starea
prezent˘a a lumii, din punct de vedere moral, spiritual ¸si material.
[373]
Egoismul ¸si îngâmfarea nu s-ar manifesta ca acum, ci fiecare ar nutri
un gând bun pentru binele ¸si fericirea celorlal¸ti... Clasele de oameni
mai s˘arace, în loc de a fi ¸tinute sub c˘alcâiul de fier al celor boga¸ti ¸si
304