Basic HTML Version
Capitolul 2 — Fericirile
Apoi a început s˘a vorbeasc˘a ¸si s˘a-i înve¸te astfel: „Ferice de cei
s˘araci în duh, c˘aci a lor este Împ˘ar˘a¸tia cerurilor“. Matei 5,2-3.
Aceste cuvinte veneau ca ceva straniu ¸si nou la urechile mul¸timii
uimite. O astfel de înv˘a¸t˘atur˘a era cu totul deosebit˘a de tot ce auziser˘a
oamenii vreodat˘a din gura vreunui preot sau rabin. Nu vedeau în ea
nimic care s˘a le lingu¸seasc˘a mândria sau s˘a le hr˘aneasc˘a n˘adejdile
ambi¸tioase. Dar acest nou Înv˘a¸t˘a-tor avea o putere care-i fermeca.
Dulcea¸ta iubirii se rev˘arsa, în prezen¸ta Sa, ca parfumul dintr-o floare.
Cuvintele Sale c˘adeau ca o „ploaie pe un p˘amânt cosit, ca o ploaie
repede, care ud˘a câmpia“ (Ps.72,6). To¸ti sim¸teau în mod instinctiv c˘a
în fa¸ta lor era Cineva care cuno¸stea tainele sufletului ¸si care, totu¸si,
Se apropia de ei cu o mil˘a plin˘a de duio¸sie. Inimile I se deschideau
¸si, în timp ce ascultau, Duhul Sfânt le dezv˘aluia ceva din în¸telesul
acelei înv˘a¸t˘aturi pe care oamenii din toate timpurile au nevoie s-o
înve¸te.
În zilele lui Hristos, conduc˘atorii religio¸si ai poporului î¸si închi-
puiau c˘a sunt boga¸ti în lucrurile spirituale. Rug˘aciunea fariseului:
„Dumnezeule, θti mul¸tumesc c˘a nu sunt ca ceilal¸ti oameni“ (Luca
18,11), exprim˘a sim¸t˘amântul clasei sale ¸si, într-o mare m˘asur˘a, al
întregii na¸tiuni, dar în gloata din jurul Domnului Isus erau unii care
î¸si d˘adeau seama de s˘ar˘acia lor spiritual˘a. Atunci când s-a descoperit
puterea divin˘a a Domnului Isus, cu prilejul pescuirii minunate, Petru
[7]
a c˘azut la picioarele Mântuitorului, exclamând: „Doamne, pleac˘a
de la mine, c˘aci sunt un om p˘ac˘atos“. Tot a¸sa, în mul¸timea adunat˘a
pe munte, erau mul¸ti care, în prezen¸ta cur˘a¸tiei Sale, sim¸teau c˘a sunt
„tic˘alo¸si, nenoroci¸ti, s˘araci, orbi ¸si goi“ (Apoc. 3,17) ¸si doreau din
toat˘a inima „harul lui Dumnezeu, care aduce mântuirea“ (Tit 2,11).
În aceste suflete, cuvintele de întâmpinare ale Domnului Hristos au
trezit n˘adejde; ei au v˘azut c˘a via¸ta lor era sub binecuvântarea lui
Dumnezeu.
Isus prezentase cupa binecuvânt˘arii înaintea acelora care î¸si
închipuiau c˘a sunt „boga¸ti ¸si nu duc lips˘a de nimic“ (Apoc, 3,17),
11