Basic HTML Version
Capitolul 39 — Procesul de la Cezarea
La cinci zile dup˘a sosirea lui Pavel la Cezarea, învinuitorii lui
au venit din Ierusalim, înso¸ti¸ti de Tertul, un orator pe care l-au
angajat ca avocat al lor. Cazului i s-a acordat un statut de urgen¸t˘a.
Pavel a fost adus înaintea celor aduna¸ti „¸si Tertul a început s˘a-l
pârasc˘a“. Socotind c˘a lingu¸sirea ar avea mai mult˘a influen¸t˘a asupra
guvernatorului roman decât simpla expunere a adev˘arului ¸si drept˘a¸tii,
vicleanul orator ¸si-a început vorbirea prin a l˘auda pe Felix: „Prea
alesule Felix, tu ne faci s˘a ne bucur˘am de o pace mare; ¸si neamul
acesta a c˘ap˘atat îmbun˘at˘a¸tiri s˘an˘atoase prin îngrijirile tale. Lucrul
acesta îl m˘arturisim cu toat˘a mul¸tumirea, în toat˘a vremea ¸si în tot
locul.“
Prin aceasta, Tertul dezv˘aluia falsitatea sa în toat˘a goliciunea
ei; c˘aci caracterul lui Felix era josnic ¸si de dispre¸tuit. Despre el se
spunea c˘a „în ce prive¸ste practicarea oric˘arui desfrâu ¸si a cruzimii,
el d˘adea pe fa¸t˘a puterea unui rege ¸si caracterul unui sclav“ (Tacit,
[420]
„Istoria“, cap. 5, 9). Cei care l-au auzit pe Tertul ¸si-au dat seama c˘a
aceste cuvinte lingu¸sitoare ale sale nu erau adev˘arate, dar dorin¸ta lor
de a dobândi osândirea lui Pavel era mai puternic˘a decât dragostea
lor pentru adev˘ar.
În vorbirea sa, Tertul l-a învinuit pe Pavel de crime care, dac˘a ar
fi fost dovedite, ar fi dus la osândirea lui pentru înalt˘a tr˘adare fa¸t˘a
de cârmuire. „Am g˘asit pe omul acesta, care este o cium˘a“, declar˘a
vorbitorul, „c˘a pune la cale r˘azvr˘atiri printre to¸ti Iudeii de pe tot
p˘amântul, este mai marele partidei Nazarinenilor ¸si a cercat s˘a spurce
chiar ¸si templul“. Dup˘a aceea, Tertul a spus c˘a Lisias, comandantul
garnizoanei din Ierusalim, smulsese cu for¸ta pe Pavel dintre iudei
atunci când ei voiau s˘a-l judece dup˘a legea lor eclesiastic˘a ¸si astfel
îi silise s˘a aduc˘a problema înaintea lui Felix. Aceste afirma¸tii erau
f˘acute cu planul de a face pe procurator s˘a-l predea pe Pavel tribu-
nalului iudaic. Toate învinuirile erau sus¸tinute cu strig˘ate puternice
de c˘atre iudeii ce erau de fa¸t˘a ¸si care nu f˘aceau nici o sfor¸tare s˘a-¸si
ascund˘a ura fa¸t˘a de întemni¸tat.
288