Basic HTML Version
Capitolul 40 — Pavel cere s˘a fie trimis înaintea
Cezarului
„Festus, când a venit în ¸tinutul s˘au, dup˘a trei zile s-a suit de la
Cezarea în Ierusalim. Preo¸tii cei mai de seam˘a ¸si frunta¸sii iudeilor
i-au adus plângere împotriva lui Pavel. L-au rugat cu st˘aruin¸t˘a ¸si
i-au cerut, ca un hatâr pentru ei, s˘a trimit˘a s˘a-l aduc˘a la Ierusalim.“
F˘acând aceast˘a cerere, ei pl˘anuiau s˘a-l pândeasc˘a pe Pavel în drumul
c˘atre Ierusalim ¸si s˘a-l omoare. Îns˘a Festus avea un înalt sim¸t al
r˘aspunderii pozi¸tiei sale ¸si, foarte amabil, a refuzat s˘a-l trimit˘a pe
Pavel. El a spus „c˘a la romani nu este obiceiul s˘a se dea nici un
om, înainte ca cel pârât s˘a fi fost pus fa¸t˘a cu pârâ¸sii lui, ¸si s˘a fi avut
putin¸ta s˘a se apere de lucrurile de care este pârât“ (Fapte 25, 16). El
îi asigur˘a c˘a „are s˘a plece în curând“ la Cezarea. „Deci... cei mai de
frunte dintre voi s˘a se pogoare împreun˘a cu mine ¸si, dac˘a este ceva
vinovat în omul acesta, s˘a-l pârasc˘a“.
[429]
Nu acesta era lucrul pe care-l doreau iudeii. Ei nu uitaser˘a în-
frângerea pe care o suferiser˘a mai înainte la Cezarea. În contrast
cu purtarea lini¸stit˘a ¸si argumentarea puternic˘a a apostolului, spiritul
lor plin de r˘autate ¸si învinuirile lor neîntemeiate aveau s˘a apar˘a în
lumina cea mai urât˘a cu putin¸t˘a. Din nou, au st˘aruit ca Pavel s˘a fie
adus la Ierusalim spre a fi judecat, îns˘a Festus a ¸tinut cu t˘arie la
planul s˘au ca Pavel s˘a fie judecat dup˘a toat˘a rânduiala la Cezarea.
În providen¸ta Sa, Dumnezeu a ¸tinut sub control hot˘arârea lui Festus
pentru ca via¸ta apostolului s˘a fie prelungit˘a.
Odat˘a înfrânte planurile lor, frunta¸sii iudeilor s-au preg˘atit de
îndat˘a s˘a aduc˘a m˘arturii împotriva lui Pavel la tribunalul procura-
torului. Reîntorcându-se la Cezarea, dup˘a câteva zile de ¸sedere la
Ierusalim, Festus „a doua zi a ¸sezut pe scaunul de judec˘ator ¸si a
poruncit s˘a fie adus Pavel“. „Iudeii, care veniser˘a de la Ierusalim,
l-au înconjurat ¸si au adus împotriva lui Pavel multe ¸si grele învinuiri,
pe care nu le puteau dovedi“. De data aceasta fiind f˘ar˘a avocat, iudeii
au socotit c˘a este mai bine s˘a-l învinuiasc˘a ei în¸si¸si. În desf˘a¸surarea
294