Basic HTML Version
Capitolul 44 — Casa cezarului
Evanghelia a atins totdeauna cea mai mare biruin¸t˘a a ei în rân-
durile claselor celor mai umile. „Care a¸ti fost chema¸ti: printre voi
nu sunt mul¸ti în¸telep¸ti în felul lumii, nici mul¸ti puternici, nici mul¸ti
de neam ales“ (1 Cor.1, 26). Nu ar fi fost de a¸steptat ca Pavel, un
întemni¸tat s˘arman ¸si lipsit de prieteni, s˘a fie în stare a câ¸stiga aten-
¸tia claselor bogate ¸si de rang mare dintre cet˘a¸tenii romani. Pentru
ace¸stia, viciul prezenta toate momelile str˘alucitoare ¸si le robea vo-
in¸ta. Îns˘a dintre truditele ¸si lipsitele victime ale împil˘arii lor, chiar
dintre s˘armanii sclavi, mul¸ti au ascultat cu bucurie cuvintele lui
Pavel, ¸si, în credin¸ta lui Hristos, au g˘asit o n˘adejde ¸si o pace care i-a
înviorat sub povara soartei lor.
Cu toate c˘a lucrarea apostolului a început cu cei umili ¸si de
jos, influen¸ta sa s-a extins pân˘a când a ajuns chiar ¸si la palatul
împ˘aratului.
În vremea aceea, Roma era metropola lumii. Mândrii cezari
d˘adeau legi aproape pentru toate neamurile de pe p˘amânt. Împ˘arat ¸si
[462]
curtean erau sau necunosc˘atori ai umilului Nazarinean, sau Îl priveau
cu ur˘a ¸si derâdere. ¸Si totu¸si, în mai pu¸tin de doi ani, Evanghelia ¸si-
a f˘acut drum de la casa umil˘a a întemni¸tatului pân˘a la saloanele
imperiale. Pavel este ¸tinut în lan¸turi ca un f˘aptuitor de rele; „dar
Cuvântul lui Dumnezeu nu este legat“ (2 Tim. 2, 9).
În anii dinainte, apostolul vestise în public credin¸ta lui Hristos cu
o putere câ¸stig˘atoare; ¸si, prin semne ¸si minuni, el d˘aduse o dovad˘a
de net˘ag˘aduit despre caracterul ei divin. Cu o fermitate plin˘a de
noble¸te, el se ridicase înaintea în¸telep¸tilor Greciei ¸si, prin cuno¸stin¸ta
¸si în¸telepciunea vorbirii sale, zdrobise argumentele mândrei filozofii.
Cu un curaj îndr˘azne¸t, el a stat înaintea regilor ¸si guvernatorilor ¸si
le-a vorbit despre neprih˘anire, cump˘atare ¸si judecata ce avea s˘a vin˘a,
pân˘a acolo încât mândrii cârmuitori s-au cutremurat, ca ¸si cum ar fi
privit groz˘aviile zilei lui Dumnezeu.
Nu tot asemenea ocazii îi erau date acum apostolului, care era
m˘arginit la locuin¸ta sa, putând s˘a vesteasc˘a adev˘arul numai la aceia
317