Basic HTML Version
Capitolul 46 — În libertate
În timp ce lucrarea lui Pavel în Roma era binecuvântat˘a prin
convertirea multor suflete ¸si înt˘arirea ¸si încurajarea credincio¸silor,
se adunau nori care amenin¸tau nu numai propria sa siguran¸t˘a, ci, de
asemenea, ¸si prosperitatea bisericii. La sosirea sa la Roma, el fusese
dat în grij˘a c˘apitanului g˘arzii imperiale, un b˘arbat drept ¸si integru,
prin a c˘arui bun˘avoin¸t˘a el fusese oarecum l˘asat liber s˘a continue
lucrarea Evangheliei. Dar, înainte de încheierea celor doi ani de
întemni¸tare, b˘arbatul acesta a fost schimbat cu un slujba¸s din partea
c˘aruia apostolul nu se putea a¸stepta la nici o bun˘avoin¸t˘a deosebit˘a.
Iudeii erau acum mai activi decât oricând mai înainte în eforturile
lor împotriva lui Pavel ¸si au g˘asit un ajutor abil în femeia desfrânat˘a
pe care Nero ¸si-o luase ca a doua so¸tie a sa ¸si care, fiind convertit˘a la
iudaism, ¸si-a pus toat˘a influen¸ta ei în sus¸tinerea planurilor uciga¸se
împotriva ap˘ar˘atorului cre¸stinismului.
Pavel se putea a¸stepta prea pu¸tin la dreptate din partea Cezarului
la care apelase. Nero era mai dec˘azut din punct de vedere moral,
[486]
mai josnic în caracter ¸si, în acela¸si timp, în stare s˘a s˘avâr¸seasc˘a
cruzimi mai fioroase decât oricare alt cârmuitor ce fusese înaintea
lui. Frânele cârmuirii nu ar fi putut fi încredin¸tate unui st˘apânitor
mai despotic. Primul an al domniei sale fusese marcat de otr˘avirea
tân˘arului s˘au frate vitreg, mo¸stenitorul de drept al tronului. De la o
profunzime a viciului ¸si crimei la alta, Nero dec˘azuse într-atât, încât
a ajuns s˘a-¸si ucid˘a mama ¸si apoi so¸tia. Nu era cruzime pe care el s˘a
nu o fi s˘avâr¸sit, nici fapt˘a mâr¸sav˘a la care s˘a nu se fi înjosit. În orice
minte cinstit˘a, el trezea numai dezgust ¸si dispre¸t.
Am˘anuntele nelegiuirii ce se s˘avâr¸sea la curtea sa sunt prea
degradante ¸si prea cutremur˘atoare pentru a fi descrise. Neînfrânata
sa r˘autate producea dezgust ¸si scârb˘a chiar în mul¸ti dintre aceia
care erau sili¸ti s˘a ia parte la crimele lui. Ei se temeau continuu de
groz˘aviile pe care le-ar mai fi putut n˘ascoci în continuare. Dar chiar ¸si
crime ca acelea f˘aptuite de Nero nu cl˘atinau supunerea cet˘a¸tenilor lui.
El era recunoscut ca st˘apânitorul absolut al întregii lumi civilizate.
333