Page 278 - Hristos Lumina Lumii

Basic HTML Version

Capitolul 34 — Invita¸tia
„VENI ¸TI LA MINE, to¸ti cei trudi¸ti ¸si împov˘ara¸ti, ¸si Eu v˘a voi
da odihn˘a.“
Aceste cuvinte de mângâiere au fost adresate mul¸timii care Îl
urma pe Isus. Mântuitorul spusese c˘a numai prin El oamenii pot
ajunge s˘a-L cunoasc˘a pe Dumnezeu. El vorbise despre ucenicii S˘ai
ca despre ni¸ste oameni c˘arora li se d˘aduse cuno¸stin¸ta lucrurilor
cere¸sti. Dar n-a l˘asat pe nimeni s˘a se simt˘a îndep˘artat de grija ¸si de
iubirea Lui. To¸ti cei obosi¸ti ¸si împov˘ara¸ti pot s˘a vin˘a la El.
C˘arturarii ¸si fariseii, cu toat˘a rigurozitatea lor pentru formele
religioase, aveau sim¸t˘amântul unei nevoi pe care ritualurile lor nu
o puteau împlini. Vame¸sii ¸si p˘ac˘ato¸sii puteau pretinde c˘a sunt mul-
¸tumi¸ti cu cele senzuale ¸si p˘amânte¸sti, dar inima lor era plin˘a de
neîncredere ¸si team˘a. Isus privea la cei dezn˘ad˘ajdui¸ti ¸si împov˘ara¸ti
cu inima, care nu mai aveau nici o n˘adejde ¸si care c˘autau s˘a-¸si lini¸s-
teasc˘a dorin¸ta sufletului cu desf˘at˘ari p˘amânte¸sti, ¸si îi chema pe to¸ti
s˘a g˘aseasc˘a odihn˘a în El.
Cu bun˘atate, El îi invita pe cei ap˘asa¸ti: „Lua¸ti jugul Meu asupra
voastr˘a ¸si înv˘a¸ta¸ti de la Mine, c˘aci Eu sunt blând ¸si smerit cu inima;
¸si ve¸ti g˘asi odihn˘a pentru sufletele voastre“.
În aceste cuvinte, Hristos vorbe¸ste fiec˘arei fiin¸te omene¸sti. Fie c˘a-
¸si dau seama sau nu, ei sunt obosi¸ti ¸si împov˘ara¸ti. To¸ti sunt doborâ¸ti
de poverile pe care numai Hristos le poate îndep˘arta. Povara cea mai
grea pe care o ducem este povara p˘acatului. Dac˘a am fi l˘asa¸ti s˘a o
purt˘am, aceast˘a povar˘a ne-ar strivi. Dar Cel Nevinovat a luat locul
[329]
nostru. „Domnul a f˘acut s˘a cad˘a asupra Lui nelegiuirea noastr˘a a
tuturor“ (Is. 53, 6). El a purtat povara vinei noastre. El va lua sarcina
de pe umerii no¸stri obosi¸ti. El ne va da odihn˘a. Povara grijilor ¸si
întrist˘arilor o va duce tot El. Domnul ne invit˘a s˘a arunc˘am asupra
Lui toate grijile noastre, deoarece El ne poart˘a pe inima Lui.
Fratele mai mare al neamului nostru este la tronul cel ve¸snic. El
prive¸ste la oricare suflet ce-¸si îndreapt˘a fa¸ta spre El, ca Mântuitor.
El cunoa¸ste din experien¸t˘a care sunt sl˘abiciunile omene¸sti, care sunt
274