Basic HTML Version
Capitolul 53 — Ultima c˘al ˘atorie din Galilea
CÂND SE APROPIA ÎNCHEIEREA LUCR ˘ARII SALE, Hristos
a f˘acut o schimbare în felul S˘au de a lucra. Pân˘a aici, El c˘autase s˘a
evite agita¸tia ¸si publicitatea. El refuzase omagiul oamenilor ¸si trecuse
repede dintr-un loc în altul, atunci când entuziasmul poporului în
favoarea Sa p˘area c˘a trece dincolo de limita pân˘a la care putea s˘a fie
st˘apânit. Deseori poruncise ca nimeni s˘a nu spun˘a c˘a este Hristosul.
În timpul S˘arb˘atorii Corturilor, venise la Ierusalim repede ¸si pe
neobservate. Când a fost îndemnat de fra¸tii S˘ai s˘a Se prezinte în
public ca Mesia, El le-a r˘aspuns: „Timpul Meu înc˘a n-a sosit“ (Ioan
7, 6). A f˘acut drumul la Ierusalim pe neobservate ¸si a intrat în ora¸s
neanun¸tat ¸si f˘ar˘a s˘a fie onorat de mul¸time. Dar nu tot a¸sa s-au petrecut
lucrurile la ultima Sa c˘al˘atorie. El p˘ar˘asise Ierusalimul pentru câtva
timp din cauza r˘aut˘a¸tii preo¸tilor ¸si a rabinilor. Dar acum S-a hot˘arât
s˘a vin˘a înapoi, c˘al˘atorind cât se poate mai în v˘azul oamenilor, pe un
drum mai lung ¸si anun¸tându- ¸Si pretutindeni sosirea, cum nu f˘acuse
niciodat˘a mai înainte. Se îndrepta c˘atre scena jertfei celei mari ¸si
aten¸tia oamenilor trebuia s˘a fie a¸tintit˘a asupra acestui act.
„Dup˘a cum Moise a în˘al¸tat ¸sarpele în pustie, tot a¸sa trebuia s˘a
fie în˘al¸tat ¸si Fiul omului“ (Ioan 3, 14). Dup˘a cum întregul Israel
¸si-a îndreptat privirea c˘atre ¸sarpele în˘al¸tat, simbolul vindec˘arii lor,
tot astfel ochii tuturor oamenilor trebuiau s˘a fie atra¸si c˘atre Hristos,
jertfa care a adus mântuirea lumii pierdute.
Motivul care îi determinase pe fra¸tii S˘ai s˘a-L îndemne s˘a Se
prezinte pe fa¸t˘a la S˘arb˘atoarea Corturilor era o gre¸sit˘a concep¸tie
despre lucrarea lui Mesia ¸si o lips˘a de credin¸t˘a în caracterul divin
[486]
al lui Isus. Acum, dintr-un spirit asem˘an˘ator, ucenicii ar fi vrut s˘a-
L împiedice s˘a fac˘a aceast˘a c˘al˘atorie la Ierusalim. Ei î¸si aduceau
aminte de cuvintele prin care El ar˘atase ce-L a¸stepta acolo, cuno¸steau
vr˘ajm˘a¸sia de moarte a conduc˘atorilor religio¸si ¸si cu bucurie L-ar fi
sf˘atuit pe Domnul lor s˘a nu mearg˘a acolo.
Pentru inima lui Hristos era o povar˘a grea aceea de a- ¸Si croi
drum prin temerile, dezam˘agirile ¸si necredin¸ta ucenicilor S˘ai iubi¸ti.
414