Basic HTML Version
Capitolul 66 — Controversa
PREO¸TII ¸SI CONDUC ˘ATORII ascultaser˘a în t˘acere mustr˘arile
atât de p˘atrunz˘atoare ale lui Hristos. Ei nu puteau s˘a resping˘a acuza-
¸tiile. Dar erau cu atât mai hot˘arâ¸ti s˘a-L prind˘a în curs˘a ¸si, urm˘arind
aceasta, au trimis la El iscoade, unii „care se pref˘aceau c˘a sunt ne-
prih˘ani¸ti, ca s˘a-L prind˘a cu vorba ¸si s˘a-L dea pe mâna st˘apânirii ¸si
pe mâna puterii dreg˘atorului“. Ei n-au trimis pe fariseii b˘atrâni, pe
care Isus îi întâlnise adesea, ci tineri zelo¸si ¸si înfl˘ac˘ara¸ti, crezând
c˘a Hristos nu-i cuno¸stea. Ace¸stia erau înso¸ti¸ti de câ¸tiva irodieni,
care trebuiau s˘a asculte cuvintele lui Hristos, ca s˘a poat˘a m˘arturisi
împotriva Lui la judecat˘a. Fariseii ¸si irodienii fuseser˘a vr˘ajma¸si
neîmp˘aca¸ti, dar acum se uniser˘a împotriva lui Hristos.
Fariseii murmuraser˘a totdeauna împotriva tributului pe care ro-
manii îl cereau de la ei. Ei socoteau pl˘atirea tributului ca fiind
împotriva Legii lui Dumnezeu. Acum au avut ocazia de a-I întinde o
curs˘a lui Isus. Iscoditorii au venit la El ¸si, cu o aparent˘a sinceritate,
ca ¸si cum ar fi dorit s˘a-¸si cunoasc˘a datoria, au spus: „Înv˘a¸t˘atorule,
¸stim c˘a vorbe¸sti ¸si înve¸ti pe oameni drept ¸si c˘a nu cau¸ti la fa¸ta oame-
nilor, c˘a-i înve¸ti calea lui Dumnezeu în adev˘ar. Se cuvine s˘a pl˘atim
bir Cezarului sau nu?“
[602]
Cuvintele: „ ¸Stim c˘a vorbe¸sti ¸si c˘a înve¸ti pe oameni drept“, dac˘a
ar fi fost sincere, ar fi fost o minunat˘a recunoa¸stere. Dar erau rostite
pentru a în¸sela; cu toate acestea, m˘arturisirea lor era adev˘arat˘a.
Fariseii ¸stiau c˘a Hristos vorbea ¸si înv˘a¸ta pe oameni adev˘arul ¸si dup˘a
m˘arturisirea lor vor fi judeca¸ti.
Cei care-L întrebaser˘a pe Isus credeau c˘a î¸si ascunseser˘a scopul
destul de bine; dar Isus a citit în inima lor ca într-o carte deschis˘a ¸si
le-a descoperit f˘a¸t˘arnicia. „Pentru ce M˘a ispiti¸ti?“ le-a zis El, dându-
le astfel un semn pe care ei nu-l ceruser˘a, ar˘atând c˘a El descoperise
planul lor ascuns. Ei au fost ¸si mai mult încurca¸ti când a ad˘augat:
„Ar˘ata¸ti-Mi un ban“; au adus banul ¸si El i-a întrebat: „Al cui chip
¸si ale cui slove sunt scrise pe el?“ „Ale Cezarului“, au r˘aspuns ei.
513