Basic HTML Version
142
Istoria Mântuirii
comportamentul lor blasfemiator, c˘alcau în picioare sângele isp˘a¸sirii
de la care c˘ap˘atau valoare toate jertfele.
Samuel i-a spus lui Eli cuvintele Domnului; „¸si Eli a zis: «Dom-
nul este acesta, s˘a fac˘a ce va crede.»“ ¸Stia c˘a Dumnezeu fusese
dezonorat ¸si sim¸tea c˘a el însu¸si p˘ac˘atuise. El a recunoscut c˘a Dum-
nezeu pedepsea astfel neglijarea lui p˘ac˘atoas˘a. Eli a f˘acut cunoscut
întregului Israel cuvântul Domnului c˘atre Samuel. F˘acând aceasta, el
credea c˘a va corecta într-o oarecare m˘asur˘a neglijen¸ta lui p˘ac˘atoas˘a
din trecut. R˘aul pronun¸tat împotriva lui Eli n-a mai întârziat mult.
Israeli¸tii au f˘acut r˘azboi cu filistenii ¸si au fost birui¸ti, iar patru
mii dintre ei au fost uci¸si.
[186]
Evreilor le era fric˘a. Ei ¸stiau c˘a, dac˘a alte popoare ar auzi despre
înfrângerea lor, ar fi încurajate s˘a fac˘a ¸si ele r˘azboi cu ei. B˘atrânii lui
Israel au hot˘arât c˘a înfrângerea lor se datora faptului c˘a nu fuseser˘a
înso¸ti¸ti de chivotul lui Dumnezeu. Au trimis la Silo dup˘a chivotul
leg˘amântului. Ei se gândeau la trecerea Iordanului ¸si la luarea cu
u¸surin¸t˘a a Ierihonului, când purtaser˘a chivotul, ¸si au decis c˘a tot ce
trebuiau s˘a fac˘a era s˘a aduc˘a chivotul ¸si, astfel, vor fi biruitori asupra
du¸smanilor lor. Nu-¸si d˘adeau seama c˘a t˘aria lor st˘atea în ascultare de
Legea care p˘astrat˘a în chivot, care era o reprezentare a lui Dumnezeu
Însu¸si. Preo¸tii cei strica¸ti, Hofni ¸si Fineas, erau cu chivotul sacru,
c˘alcând Legea lui Dumnezeu. Ace¸sti p˘ac˘ato¸si au condus chivotul la
tab˘ara lui Israel. Încrederea b˘arba¸tilor de r˘azboi s-a restabilit ¸si s-au
sim¸tit siguri de succes.
Chivotul luat
„Când a intrat chivotul leg˘amântului Domnului în tab˘ar˘a, tot
Israelul a scos strig˘ate de bucurie, de s-a cutremurat tot p˘amântul.
R˘asunetul acestor strig˘ate a fost auzit de filisteni ¸si au zis: «Ce
înseamn˘a strig˘atele acestea care r˘asun˘a în tab˘ara evreilor?» ¸Si au
auzit c˘a sosise chivotul Domnului în tab˘ar˘a. Filistenii s-au temut,
pentru c˘a au crezut c˘a Dumnezeu a venit în tab˘ar˘a. «Vai de noi!»
au zis ei, «c˘aci n-a fost a¸sa ceva pân˘a acum. Vai de noi! Cine ne
va izb˘avi din mâna acestor dumnezei puternici? Dumnezeii ace¸stia
au lovit pe egipteni cu tot felul de urgii în pustie. Înt˘ari¸ti-v˘a ¸si fi¸ti
oameni, filistenilor, ca nu cumva s˘a fi¸ti robi evreilor, cum v-au fost
ei robi vou˘a; fi¸ti oameni ¸si lupta¸ti!»
[187]