Page 169 - Istoria M

Basic HTML Version

Judecarea Domnului Hristos
165
În sala de judecat ˘a
Mul¸timea striga dup˘a sângele lui Isus. L-au biciuit cu cruzime,
L-au îmbr˘acat cu o veche manta regeasc˘a purpur˘a, iar pe capul
Lui sfânt au pus o cunun˘a de spini. I-au pus o trestie în mân˘a, se
plecau înaintea Lui ¸si Îl salutau în batjocur˘a: „Plec˘aciune, Împ˘aratul
evreilor!“
Ioan 19, 3
. Apoi I-au luat trestia din mân˘a ¸si L-au lovit cu
ea peste cap, f˘acând ca spinii s˘a-I intre în tâmple ¸si sângele s˘a I se
preling˘a pe fa¸t˘a ¸si pe barb˘a.
Pentru îngeri era greu s˘a îndure priveli¸stea. Ei L-ar fi eliberat
pe Domnul Isus, dar îngerii comandan¸ti le-au interzis, spunând c˘a
acesta era un mare pre¸t de r˘ascump˘arare care trebuia pl˘atit pentru
om; ¸si trebuia s˘a fie complet ¸si s˘a duc˘a la moartea Aceluia care avea
putere asupra mor¸tii. Isus ¸stia c˘a îngerii erau martorii umilirii Sale.
Cel mai slab înger ar fi putut s˘a fac˘a acea gloat˘a batjocoritoare s˘a
cad˘a f˘ar˘a putere ¸si s˘a-L elibereze pe Isus. El ¸stia c˘a dac˘a ar fi dorit
acest lucru de la Tat˘al Lui, îngerii L-ar fi eliberat pe loc. Era necesar,
îns˘a, pentru a aduce la îndeplinire Planul de Mântuire, s˘a sufere
violen¸ta oamenilor r˘ai.
Blând ¸si smerit, Domnul Isus st˘atea înaintea mul¸timii înfuriate,
în timp ce aceasta îi oferea cel mai josnic tratament.
[215]
I-au scuipat fa¸ta — acea fa¸t˘a de care vor dori s˘a se ascund˘a într-o
zi, fa¸t˘a care va da lumin˘a cet˘a¸tii lui Dumnezeu ¸si va str˘aluci mai tare
decât soarele. Domnul Hristos nu le-a aruncat criminalilor o privire
mânioas˘a. Ei I-au acoperit capul ¸si fa¸ta cu o hain˘a veche, apoi Îl
loveau ¸si strigau: „Prooroce¸ste, cine Te-a lovit?“
Luca 22, 64
. Între
îngeri a fost agita¸tie. Ei L-ar fi salvat pe loc, dar îngerii comandan¸ti
i-au oprit.
Unii dintre ucenici au c˘ap˘atat permisiunea s˘a intre unde era Isus
¸si s˘a vad˘a judecarea Lui. Ei se a¸steptau ca El s˘a- ¸Si manifeste puterea
divin˘a, s˘a Se elibereze din mâinile du¸smanilor Lui ¸si s˘a-i pedep-
seasc˘a pentru cruzimea cu care L-au tratat. Speran¸tele lor se în˘al¸tau
¸si coborau, dup˘a cum aveau loc diferitele scene. Uneori se îndoiau ¸si
se temeau c˘a fuseser˘a în¸sela¸ti, dar glasul auzit pe muntele schimb˘arii
la fa¸t˘a ¸si slava v˘azut˘a acolo le-au înt˘arit credin¸ta c˘a El era Fiul lui
Dumnezeu. θsi aminteau scenele la care fuseser˘a martori, minunile
pe care le v˘azuser˘a înf˘aptuite de Isus, vindecarea bolnavilor, des-