Basic HTML Version
180
Istoria Mântuirii
rea Lui fuseser˘a chema¸ti afar˘a din morminte. Cu toate c˘a circulau
rapoarte mincinoase, învierea Domnului Hristos n-a putut fi ascuns˘a
de Satana, de îngerii lui sau de preo¸tii cei mai de seam˘a, deoarece
aceast˘a grup˘a sfânt˘a scoas˘a afar˘a din mormânt a r˘aspândit vestea
minunat˘a ¸si fericit˘a. Totodat˘a, Isus S-a ar˘atat ucenicilor Lui întrista¸ti
¸si cu inimile zdrobite, risipindu-le temerile ¸sumaducându-le bucurie
¸si încântare.
Femeile la mormânt
În prima zi a s˘apt˘amânii, diminea¸ta devreme, înainte de a se
lumina, femeile sfinte au venit la mormânt ¸si au adus mirodenii ca
s˘a ung˘a trupul lui Isus. Ele au v˘azut c˘a piatra grea de la intrarea
mormântului fusese rostogolit˘a la o parte, iar trupul Lui nu mai era
acolo. Li s-a strâns inima în piept ¸si s-au temut c˘a vr˘ajma¸sii luaser˘a
trupul. Deodat˘a au v˘azut doi îngeri în haine albe ¸si cu înf˘a¸ti¸sare
luminoas˘a ¸si str˘alucitoare. Aceste fiin¸te cere¸sti au în¸teles misiunea
femeilor ¸si imediat le-au spus c˘a Isus nu mai era acolo, ci înviase; ¸si
c˘a puteau privi locul unde z˘acuse El. Îngerii le-au cerut s˘a mearg˘a
la ucenicii Lui ¸si s˘a le spun˘a c˘a El va merge înaintea lor în Galilea.
Cu fric˘a ¸si cu mare bucurie, femeile s-au gr˘abit înapoi la ucenicii
întrista¸ti ¸si le-au povestit cele v˘azute ¸si auzite.
Ucenicilor nu le-a venit s˘a cread˘a c˘a Domnul Hristos înviase, dar
au alergat repede la mormânt împreun˘a cu femeile care aduseser˘a
vestea. Au v˘azut c˘a Isus nu era acolo; I-au v˘azut învelitorile de in,
dar tot nu puteau crede vestea bun˘a c˘a El înviase din mor¸ti. Ucenicii
[235]
s-au întors acas˘a, minunându-se de ceea ce v˘azuser˘a ¸si de raportul
femeilor.
Maria, îns˘a, a ales s˘a mai z˘aboveasc˘a la mormânt, gândindu-se
la ceea ce v˘azuse ¸si fr˘amântat˘a de gândul c˘a ar fi putut fi în¸selat˘a.
Sim¸tea c˘a o a¸steapt˘a noi încerc˘ari. S-a întristat iar˘a¸si ¸si a izbucnit
într-un plâns plin de am˘ar˘aciune. S-a aplecat s˘a priveasc˘a din nou
în mormânt ¸si a v˘azut doi îngeri îmbr˘aca¸ti în alb. Unul st˘atea în
locul în care se aflase capul lui Isus, iar cel˘alalt în locul în care se
aflaser˘a picioarele Lui. Ei i-au vorbit cu blânde¸te ¸si au întrebat-o de
ce plângea. Maria a r˘aspuns: „Pentru c˘a au luat pe Domnul meu ¸si
nu ¸stiu unde L-au pus.“
Ioan 20:13
.