Basic HTML Version
286
Istoria Mântuirii
revizuit pozi¸tia ¸si au studiat Scripturile ca s˘a-¸si descopere gre¸seala.
Neputând s˘a vad˘a nici o eroare în explica¸tia perioadelor profetice, au
fost condu¸si s˘a examineze mai îndeaproape subiectul sanctuarului.
Sanctuarul p˘amântesc ¸si sanctuarul ceresc
În investiga¸tiile lor, au aflat c˘a sanctuarul p˘amântesc, construit de
Moise la porunca lui Dumnezeu potrivit cu modelul ce i-a fost ar˘atat
pe munte, era „o asem˘anare pentru vremurile de acum, când se aduc
daruri ¸si jertfe“; c˘a cele dou˘a locuri sfinte ale sale erau „chipurile
lucrurilor care sunt în ceruri“; c˘a Hristos, Marele nostru Preot, este
„slujitor al locului prea sfânt ¸si al adev˘aratului cort, care a fost ridicat
nu de om, ci de Domnul“; c˘a „Hristos n-a intrat într-un loca¸s de
închinare f˘acut de mân˘a omeneasc˘a, dup˘a chipul adev˘aratului loca¸s
de închinare, ci a intrat chiar în cer, ca s˘a Se înf˘a¸ti¸seze acum, pentru
noi, înaintea lui Dumnezeu.“
Evrei 9, 9, 23
;
8, 2
;
9, 24
.
[377]
Sanctuarul din cer, în care Domnul Isus sluje¸ste în favoarea
noastr˘a, este marele original, iar sanctuarul construit de Moise era
o copie a acestuia. Dup˘a cum sanctuarul de pe p˘amânt avea dou˘a
înc˘aperi, sfânta ¸si sfânta sfintelor, exist˘a dou˘a locuri sfinte ¸si în
sanctuarul din cer. Chivotul ce con¸tinea legea lui Dumnezeu, altarul
t˘amâierii ¸si alte instrumente de slujire care se g˘aseau în sanctuarul
p˘amântesc erau duplicate ale celor din sanctuarul de sus. Într-o
viziune sfânt˘a, apostolului Ioan i s-a permis s˘a intre în cer ¸si s˘a vad˘a
sfe¸snicul ¸si altarul t˘amâierii ¸si, când „templul lui Dumnezeu, care
este în cer, a fost deschis, “ a mai v˘azut ¸si „chivotul leg˘amântului
S˘au.“
Apocalipsa 4, 5
;
8, 3
;
11, 19
.
Cei care c˘autau adev˘arul au g˘asit dovezi incontestabile ale exis-
ten¸tei unui sanctuar în cer. Moise a f˘acut sanctuarul p˘amântesc dup˘a
un model ce i-a fost ar˘atat. Pavel a declarat c˘a acel model era adev˘a-
ratul sanctuar care este în cer. (
Evrei 8, 2.5
). Ioan a m˘arturisit c˘a
l-a v˘azut în cer.
La încheierea celor 2300 de zile, în anul 1844, pe p˘amânt nu mai
exista de multe secole nici un sanctuar; de aceea, sanctuarul din cer
trebuie s˘a fie acela despre care se vorbe¸ste în declara¸tia: „Pân˘a vor
trece 2300 de seri ¸si dimine¸ti; apoi sfântul loca¸s va fi cur˘a¸tit.“ Dar
cum poate sanctuarul ceresc s˘a aib˘a nevoie de cur˘a¸tire? Întorcându-
se iar˘a¸si la Scripturi, cercet˘atorii profe¸tiei au aflat c˘a aceast˘a cur˘a¸tire