Basic HTML Version
Sec¸tiunea 8 — Sfaturi ¸si avertiz˘ari
175
care nu se plâng. Pe lâng˘a astfel de b˘arba¸ti ¸si femei se trece adesea
cu indiferen¸t˘a ¸si cu o împietrire a inimii, care are mai mult de-a face
cu caracterul lui Satana decât al lui Hristos, în timp ce fete tinere,
care nu merit˘a în nici un caz favoruri, primesc o aten¸tie special˘a.
Orice neglijen¸t˘a de acest fel este scris˘a în c˘ar¸tile din ceruri. Toate
aceste lucruri formeaz˘a caracterul.
Fie ca to¸ti cei care sunt angaja¸ti la institu¸tie ca personal auxiliar
s˘a aib˘a mereu în minte cuvintele inspirate: „În¸telepciunea care vine
de sus este întâi curat˘a, apoi pa¸snic˘a, blând˘a, u¸sor de înduplecat,
plin˘a de îndurare ¸si de roade bune, f˘ar˘a p˘artinire, nef˘a¸tarnic˘a“. Când
trece¸ti pe lâng˘a cineva care are nevoie de simpatia voastr˘a, de faptele
voastre bune ¸si nu le acorda¸ti, ci v˘a întoarce¸ti spre al¸tii cu favoruri,
nu uita¸ti c˘a Domnul Isus este Cel c˘aruia Îi face¸ti r˘au, în persoana
celor afla¸ti în necaz. El spune: „Am fost fl˘amând ¸si nu Mi-a¸ti dat
s˘a m˘anânc; Mi-a fost sete ¸si nu Mi-a¸ti dat s˘a beau; am fost str˘ain ¸si
nu M-a¸ti primit; am fost gol ¸si nu M-a¸ti îmbr˘acat; am fost bolnav ¸si
în temni¸t˘a ¸si n-a¸ti venit pe la Mine“. ¸Si când, surprin¸si, ei întreab˘a:
„Când te-am v˘azut noi astfel?“, vine r˘aspunsul: „Ori de câte ori n-a¸ti
f˘acut aceste lucruri unuia dintre ace¸sti foarte neînsemna¸ti fra¸ti ai
Mei [care erau în necaz ¸si aveau nevoie de împreuna voastr˘a sim¸tire],
Mie nu Mi le-a¸ti f˘acut“. „Nu cei s˘an˘ato¸si au trebuin¸t˘a de doctor, ci
cei bolnavi“ (
Marcu 2, 17
). Cei care sunt boga¸ti nu au nevoie de
favorurile voastre, ci cei care sunt s˘araci. Cei zdrobi¸ti ¸si r˘ani¸ti, mieii
turmei, se afl˘a printre noi ¸si prin ace¸stia se pune la prob˘a caracterul
celor ce pretind c˘a sunt copii ai lui Dumnezeu.
C˘al ˘auzirea altora spre pieire
Îngerii lui Dumnezeu urm˘aresc dezvoltarea caracterului. Ei cân-
t˘aresc valoarea moral˘a. Dac˘a acorda¸ti aten¸tie celor care nu sunt în
nevoie, le face¸ti r˘au ¸si voi în¸siv˘a ve¸ti fi condamna¸ti, ¸si nu r˘aspl˘ati¸ti.
Nu uita¸ti c˘a, atunci când, prin ceea ce vorbi¸ti, v˘a coborâ¸ti la nive-
lul u¸suratic al celor cu care discuta¸ti, voi îi încuraja¸ti pe ace¸stia s˘a
mearg˘a pe c˘ararea ce duce la pieire. Aten¸tiile, lipsite de în¸telepciune,
se pot dovedi o ruin˘a pentru sufletele lor. Voi înjosi¸ti concep¸tiile pe
[147]
care le au ei în ce prive¸ste via¸ta ¸si caracterul cre¸stin. Face¸ti confuzie
în ideile lor ¸si le l˘asa¸ti impresii care nu se vor ¸sterge niciodat˘a. R˘aul
produs astfel sufletelor care aveau nevoie s˘a fie înt˘arite, în˘al¸tate ¸si