Page 244 - Lucrarea misionar

Basic HTML Version

240
Lucrarea misionar˘a medical ˘a
lor, ei v˘ad c˘a nu sunte¸ti f˘a¸tarnici, ci sunte¸ti convin¸si de fiecare cuvânt
pe care îl spune¸ti.
Câteva cuvinte rostite în prip˘a, sub provocare, ¸si care par doar
un lucru neînsemnat e doar ceea ce merit˘a ei adesea taie corzile
influen¸tei cu care ar fi trebuit s˘a lega¸ti acel suflet de sufletul vostru.
Gândul c˘a ei se afl˘a în întuneric, ispiti¸ti de Satana ¸si orbi¸ti de puterea
lui fermec˘atoare, ar trebui s˘a v˘a fac˘a s˘a sim¸ti¸ti o profund˘a simpatie
pentru pacientul bolnav, care sufer˘a, îns˘a datorit˘a bolii sale nu este
con¸stient de pericolul în care se afl˘a.
Sufletele care au costat via¸ta singurului Fiu al lui Dumnezeu
trebuie pre¸tuite dup˘a imensul pre¸t de r˘ascump˘arare pl˘atit pentru ele;
astfel, boga¸ti ¸si s˘araci, negri ¸si albi trebuie trata¸ti cu respectul ce
provine din valoarea pe care a pus-o Domnul Hristos pe sufletul
omenesc.
Aceste gânduri sunt demne de o considera¸tie solemn˘a. Orice
neglijen¸t˘a din partea voastr˘a, orice în˘al¸tare de sine, orice jubilare
pripit˘a, pasionat˘a, pot a¸seza un suflet pe calea spre pieire, acolo
unde el nu va putea g˘asi niciodat˘a c˘ararea cea strâmt˘a a sfin¸tirii care
duce spre ceruri... Se fac gre¸seli grave în rela¸tie cu cei cu mintea
dezechilibrat˘a, bolnav˘a. Ace¸stia sunt oameni bolnavi. Ei au nevoie
de un medic, nu trebuie îndep˘arta¸ti ca un m˘adular bolnav, ci trebuie
vindeca¸ti. Felul în care Se poart˘a Domnul Isus cu noi este ar˘atat în
parabola cu oaia pierdut˘a. Dac˘a Domnul Isus S-ar purta cu noi cum
ne purt˘am noi unii cu al¸tii, nici unul dintre noi nu am fi salva¸ti. O,
cât de mul¸ti vor fi pierdu¸ti, deoarece cuvinte pline de r˘abdare, care
ar fi trebuit s˘a le fie adresate, au r˘amas nerostite! (
Letter 20, 1892
)
[211]
Studentul greoi
Studen¸tii care la început par mai greoi ¸si mai înce¸ti pot face, în
cele din urm˘a progrese mai mari decât cei care din fire sunt mai iu¸ti.
Dac˘a sunt integri ¸si î¸si fac lucrul în mod sistematic, vor reu¸si mai
mult decât al¸tii. Cei care î¸si formeaz˘a deprinderi de a fi r˘abd˘atori ¸si
perseveren¸ti vor realiza mai mult decât cei care au min¸ti mai agere,
sunt mai sprinteni ¸si mai iu¸ti, decât aceia care, de¸si prind repede,
uit˘a ¸si pierd la fel de repede. Cei r˘abd˘atori, de¸si înva¸t˘a mai încet,
se vor afla înaintea acelora care înva¸t˘a atât de repede, încât nu au
nevoie s˘a studieze. (
Manuscript 115, 1903
)