Basic HTML Version
Sec¸tiunea 12 — Prevenirea bolii ¸si tratarea acesteia prin metode naturale
255
Îng˘aduin¸ta de sine, o cauz˘a de boal ˘a
Unii nu au curajul moral de a face ceea ce este bine în temere
de Domnul. Chiar printre cei care au cuno¸stin¸t˘a de legile vie¸tii ¸si
ale s˘an˘at˘a¸tii, exist˘a o continu˘a îng˘aduin¸t˘a egoist˘a fa¸t˘a de acele lu-
cruri care sunt v˘at˘am˘atoare atât sufletului, cât ¸si trupului. Exist˘a
necump˘atare în mâncare ¸si în prea multele feluri de mâncare la o
singur˘a mas˘a. În preg˘atirea alimentelor se fac amestecuri nes˘an˘a-
toase, care fermenteaz˘a în stomac ¸si produc mult necaz. ¸Si totu¸si
ace¸stia continu˘a astfel, merg mai departe cu îng˘aduin¸ta lor, care pune
temelia pentru multe necazuri. Dac˘a ace¸stia ar dovedi st˘apânire de
sine ¸si ¸si-ar educa gustul pentru a mânca doar acele lucruri pe care
stomacul maltratat le va putea asimila, ar economisi mul¸ti bani, pe
care îi pl˘atesc doctorului, ¸si ar evita mari suferin¸te...
[226]
Lucrarea medicului este aceea de a-i educa pe cei ne¸stiutori în
privin¸ta acestor lucruri. Trebuie s˘a existe ¸scoli care s˘a instruiasc˘a
surori medicale pentru a preg˘ati mintea omului s˘a simt˘a pericolul ¸si
s˘a acorde importan¸t˘a iscusin¸tei ¸si priceperii prepar˘arii de mânc˘aruri
care s˘a înlocuiasc˘a dieta cu carne. Acest fel de educa¸tie î¸si va vedea
roadele în cele din urm˘a. Trebuie folosit˘a în¸telepciunea în a nu
îndep˘arta carnea dintr-o dat˘a de c˘atre cei care aveau obiceiul de a o
folosi, ci s˘a se educe mintea s˘a vad˘a însemn˘atatea folosirii hranei
s˘an˘atoase. (
Manuscript 22, 1887
)
Legea credin¸tei ¸si a faptelor
Harul lui Dumnezeu reface întotdeauna. Fiecare fiin¸t˘a omeneasc˘a
s˘a afl˘a într-o ¸scoal˘a în care trebuie s˘a înve¸te s˘a renun¸te la practicile
d˘aun˘atoare ¸si s˘a ob¸tin˘a cuno¸stin¸ta a ceea ce poate face pentru sine.
Cei care ignor˘a aceste lucruri, cei care nu au grij˘a s˘a respire aer curat
¸si s˘a bea ap˘a curat˘a, nu pot fi scuti¸ti de boal˘a. Organismul lor este
afectat ¸si corpul omenesc prejudiciat.
Astfel de oameni sunt nep˘as˘atori, nes˘abui¸ti, încrezu¸ti ¸si se distrug
pe ei în¸si¸si. Cuno¸stin¸ta este pres˘arat˘a de-a lungul c˘aii lor, îns˘a ei
refuz˘a s˘a adune razele de lumin˘a, spunând c˘a depind de Dumnezeu.
Îns˘a va face oare Dumnezeu acele lucruri pe care le-a l˘asat ca ei s˘a le
fac˘a? Va suplini El neglijen¸ta lor? Va închide El ochii la ignoran¸ta lor
con¸stient˘a ¸si va face El lucruri mari pentru ei, ref˘acându-le sufletul,