Basic HTML Version
Adev˘arata educa¸tie înalt ˘a
Dumnezeu este iubire. R˘aul care este în lume nu vine de la El,
ci de la marele nostru vr˘ajma¸s, a c˘arui lucrare a fost întotdeauna
aceea de a degrada pe om, de a-i sl˘abi ¸si perverti facult˘a¸tile. Îns˘a
Dumnezeu nu ne-a l˘asat în ruina pe care a adus-o c˘aderea în p˘acat.
Tat˘al nostru ceresc ne-a pus la îndemân˘a toate mijloacele posibile,
pentru ca, prin eforturi bine direc¸tionate, oamenii s˘a poat˘a ajunge
din nou la des˘avâr¸sirea de la început ¸si s˘a fie oameni integri în Isus
Hristos. În aceast˘a lucrare, Dumnezeu a¸steapt˘a s˘a ne facem partea.
Noi suntem ai S˘ai — mo¸stenirea Sa r˘ascump˘arat˘a. Dumnezeu ¸si Fiul
S˘au au pl˘atit pentru familia omeneasc˘a un pre¸t infinit.
R˘ascump˘ar˘atorul lumii, singurul Fiu al lui Dumnezeu, a salvat
ceea ce s-a pierdut datorit˘a c˘aderii, prin ascultarea Sa des˘avâr¸sit˘a de
lege, prin via¸ta Sa ¸si prin caracterul S˘au, ¸si a f˘acut cu putin¸t˘a ca omul
s˘a poat˘a s˘a asculte de acea lege sfânt˘a ¸si neprih˘anit˘a pe care Adam a
c˘alcat-o. Domnul Hristos nu a schimbat divinitatea pentru umanitate,
ci a îmbinat umanitatea cu divinitatea; ¸si în corp omenesc, El a tr˘ait
legea în favoarea familiei omene¸sti. P˘acatele tuturor acelora care
aveau s˘a-L primeasc˘a pe Hristos erau puse în socoteala Sa ¸si El a
satisf˘acut pe deplin dreptatea lui Dumnezeu.
Întregul plan al mântuirii este exprimat în aceste cuvinte pre-
¸tioase: „Fiindc˘a atât de mult a iubit Dumnezeu lumea c˘a a dat pe
singurul S˘au Fiu, pentru ca oricine crede în El s˘a nu piar˘a, ci s˘a
aib˘a via¸ta ve¸snic˘a“ (
Ioan 3, 16
). De fapt, Domnul Hristos a purtat
pedeapsa pentru p˘acatele lumii, pentru ca neprih˘anirea Lui s˘a poat˘a
fi pus˘a în contul p˘ac˘ato¸silor ¸si pentru ca, prin poc˘ain¸t˘a ¸si credin¸t˘a, ei
s˘a poat˘a deveni ca El în ce prive¸ste sfin¸tenia caracterului. El spune:
„Eu port vinov˘a¸tia pentru p˘acatele omului; las˘a-M˘a s˘a iau asupra
Mea pedeapsa, iar p˘ac˘atosul care se poc˘aie¸ste s˘a poat˘a sta înaintea
Ta nevinovat.“ În momentul în care p˘ac˘atosul crede în Hristos, el st˘a
în fa¸ta lui Dumnezeu necondamnat; c˘aci neprih˘anirea Lui Hristos
este a sa; ascultarea des˘avâr¸sit˘a a lui Hristos este pus˘a în contul s˘au.
Îns˘a el trebuie s˘a coopereze cu puterea divin˘a ¸si s˘a se str˘aduiasc˘a s˘a
[430]
379