Page 68 - Principiile fundamentale ale educa

Basic HTML Version

Integritatea lui Daniel la încercare
Profetul Daniel a fost un om ilustru. El constituie un exemplu
str˘alucit de ceea ce poate deveni omul atunci când conlucreaz˘a cu
în¸telepciunea lui Dumnezeu. Ne-a fost l˘asat un scurt raport asupra
vie¸tii acestui b˘arbat sfânt al lui Dumnezeu, pentru încurajarea acelora
care aveau s˘a îndure, în scurgerea timpului, încerc˘ari ¸si ispite.
Când poporul lui Israel, împreun˘a cu regele lor, cu nobilii ¸si pre-
o¸tii au fost du¸si în robie, patru dintre ace¸stia au fost ale¸si s˘a slujeasc˘a
la curtea regelui Babilonului. Unul dintre ei a fost Daniel, care de
timpuriu se ar˘atase un tân˘ar promi¸t˘ator, cu o abilitate remarcabil˘a.
To¸ti ace¸sti tineri erau de vi¸t˘a nobil˘a ¸si sunt descri¸si ca fiind „f˘ar˘a
vreun cusur trupesc, frumo¸si la chip, înzestra¸ti cu în¸telepciune în
orice ramur˘a a ¸stiin¸tei, cu minte ager˘a ¸si pricepere“ (
Daniel 1, 4
).
Sesizând talentele deosebite ale acestor tineri captivi, regele Ne-
bucadne¸tar s-a hot˘arât s˘a-i preg˘ateasc˘a pentru a îndeplini func¸tii
importante în împ˘ar˘a¸tia sa. Pentru a putea fi pe deplin califica¸ti
pentru noua via¸t˘a la curte, potrivit obiceiului oriental, ei trebuia s˘a
înve¸te limba haldeilor ¸si s˘a fie supu¸si, timp de trei ani, unui curs
complet de educa¸tie fizic˘a ¸si intelectual˘a.
Tinerii care f˘aceau aceast˘a ¸scoal˘a nu aveau doar s˘a fie admi¸si
în palatul regal, ci se luau m˘asuri ca ei s˘a m˘anânce din carnea ¸si s˘a
bea din vinul de la masa regelui. Prin aceasta, regele considera nu
numai c˘a le acord˘a o mare onoare, dar ¸si c˘a le asigur˘a cea mai bun˘a
dezvoltare fizic˘a ¸si intelectual˘a pe care o puteau dobândi.
Printre c˘arnurile de la masa regelui, erau ¸si carne de porc ¸si alte
c˘arnuri pe care legea lui Moise le declarase necurate, ¸si care evreilor
le era în mod expres interzis s˘a le m˘anânce. În acest punct, Daniel a
fost adus în fa¸ta unei încerc˘ari puternice. S˘a fie de partea înv˘a¸t˘aturilor
p˘arin¸tilor s˘ai în privin¸ta c˘arnurilor ¸si b˘auturilor, ofensându-l astfel
[78]
pe rege ¸si pierzându-¸si nu numai pozi¸tia, ci poate chiar ¸si via¸ta, sau
s˘a nu ¸tin˘a seama de porunca Domnului ¸si s˘a se bucure de favoarea
regelui, asigurându-¸si astfel cele mai mari avantaje intelectuale ¸si
cele mai ademenitoare perspective lume¸sti?
64