Basic HTML Version
266
Patriarhi ¸si profe¸ti
p˘ar˘asirea Egiptului, izraeli¸tii ¸si-au întins — pentru prima dat˘a —
tab˘ara, în pustie. Proviziile lor au început acum s˘a se termine. În
pustie era pu¸tin˘a iarb˘a ¸si turmele li se împu¸tinaser˘a. Cum avea s˘a se
g˘aseasc˘a hran˘a pentru aceast˘a vast˘a mul¸time de oameni? Îndoiala
le-a umplut inimile ¸si au început din nou s˘a murmure. Chiar mai
marii ¸si b˘atrânii norodului s-au al˘aturat poporului în a se plânge
împotriva conduc˘atorilor lor, numi¸ti de Dumnezeu: „Cum de n-am
murit lovi¸ti de mâna Domnului în ¸tara Egiptului, când ¸sedeam lâng˘a
oalele noastre cu carne, când mâncam pâine de ne s˘aturam? C˘aci
ne-a¸ti adus în pustia aceasta ca s˘a face¸ti s˘a moar˘a de foame toat˘a
mul¸timea aceasta“ (
Exodul 16, 3
).
Pân˘a acum ei nu suferiser˘a de foame; nevoile lor zilnice erau
satisf˘acute, dar ei se temeau pentru viitor. Ei nu puteau în¸telege
cum avea s˘a se hr˘aneasc˘a aceast˘a mare mul¸time în c˘al˘atoriile sale
prin pustie ¸si, în imagina¸tie, ei ¸si-au v˘azut copiii murind de foame.
Dumnezeu a îng˘aduit ca greut˘a¸tile s˘a-i înconjoare, iar rezervele de
hran˘a s˘a se împu¸tineze, pentru ca inimile lor s˘a se poat˘a întoarce
spre El, care pân˘a aici fusese Eliberatorul lor. Dac˘a în strâmtorarea
lor aveau s˘a-L cheme, El avea înc˘a s˘a dea pe fa¸t˘a dovezile iubirii ¸si
grijii Sale fa¸t˘a de ei. El le f˘ag˘aduise c˘a, dac˘a vor asculta de poruncile
Sale, nici o boal˘a nu avea s˘a vin˘a asupra lor ¸si numai necredin¸ta lor
p˘ac˘atoas˘a a fost aceea care i-a f˘acut s˘a-¸si imagineze c˘a ei sau copiii
lor puteau s˘a moar˘a de foame.
Dumnezeu f˘ag˘aduise s˘a fie Dumnezeul lor, s˘a-i ia la Sine ca
popor ¸si s˘a-i conduc˘a într-o ¸tar˘a mare ¸si bun˘a; numai c˘a ei erau gata
s˘a abandoneze în fa¸ta oric˘arui obstacol întâlnit în drumul lor spre
acea ¸tar˘a. Într-un mod minunat, El i-a scos din robia Egiptului ca
s˘a-i înal¸te ¸si s˘a-i înnobileze, s˘a fac˘a din ei o pricin˘a de laud˘a pe
p˘amânt. Dar era necesar ca ei s˘a dea piept cu necazurile ¸si s˘a sufere
lipsuri. Dumnezeu Îi aducea de la starea de degradare, la situa¸tia de
a-i preg˘ati, a-i face în stare, s˘a ocupe un loc de cinste printre na¸tiuni
¸si s˘a primeasc˘a r˘aspunderi importante ¸si sfinte. Dac˘a ei ar fi avut
credin¸t˘a în El, v˘azând toate câte a f˘acut El pentru ei, atunci ar fi
[293]
suportat cu bucurie orice neajunsuri, lipsuri ¸si chiar suferin¸te; dar
ei nu erau dispu¸si s˘a se încread˘a mai departe în Dumnezeu, decât
dac˘a vor fi martori ai dovezilor continue ale puterii Sale. Ei au uitat
amara lor experien¸t˘a din Egipt. Ei au uitat bun˘atatea ¸si puterea lui
Dumnezeu desf˘a¸surate în favoarea lor, eliberându-i din sclavie. Ei