Basic HTML Version
Capitolul 45 — C˘aderea Ierihonului
Evreii intraser˘a în Canaan, dar nu-l supuseser˘a; iar dup˘a cât se
vedea, din punct de vedere omenesc, lupta pentru st˘apânirea ¸t˘arii
urma s˘a fie lung˘a ¸si grea. Canaanul era locuit de oameni puternici,
gata s˘a se împotriveasc˘a invaziei ce le amenin¸ta teritoriul. Diferi-
tele neamuri erau unite de teama unei primejdii comune. Caii ¸si
puternicele lor care de lupt˘a, cunoa¸sterea ¸tinutului ¸si iscusin¸ta lor
în lupt˘a — toate constituiau un mare avantaj. În afar˘a de aceasta,
¸tara era ap˘arat˘a de fortifica¸tii, „cet˘a¸ti mari ¸si înt˘arite pân˘a la cer“
(
Deuteronom 9, 1
). Numai bazându-se pe o putere cu totul deosebit˘a
de a vr˘ajma¸silor lor puteau n˘ad˘ajdui izraeli¸tii s˘a ias˘a cu bine din
lupta ce le st˘atea în fa¸t˘a.
Una dintre cele mai puternice fort˘are¸te din ¸tar˘a — marea ¸si
bogata cetate a Ierihonului — se afla chiar în fa¸ta lor, la mic˘a distan¸t˘a
de tab˘ara din Ghilgal. A¸sezat˘a la marginea unui podi¸s roditor, plin˘a
peste m˘asur˘a de produsele bogate ¸si diverse ale tropicelor, cetatea
aceasta trufa¸s˘a, cu palatele ¸si templele ei-locuri de desf˘a¸surare a
luxului ¸si viciilor — Îl înfrunta pe Dumnezeul lui Israel din spatele
înt˘ariturilor ei masive. Ierihonul era unul dintre principalele centre
ale închin˘arii idolatre, fiind în mod special consacrat Astarteii, zei¸ta
Lunii. Aici se concentra tot ce era mai dec˘azut ¸si mai degradant
în religia canaani¸tilor. Poporul lui Israel, în a c˘arui amintire mai
st˘aruiau înc˘a urm˘arile îngrozitoare ale p˘acatului s˘au de la Bet-Peor,
nu putea s˘a priveasc˘a decât cu scârb˘a ¸si cutremur aceast˘a cetate
p˘agân˘a.
Iosua a în¸teles c˘a pasul cel dintâi pentru cucerirea Canaanului
era luarea Ierihonului. Înainte de toate îns˘a, el c˘aut˘a s˘a se asigure
c˘a Dumnezeu îl c˘al˘auze¸ste; ¸si asigurarea aceasta i-a fost dat˘a. Când
s-a retras din tab˘ar˘a ca s˘a fie singur ¸si s˘a se roage ca Dumnezeul lui
Israel s˘a mearg˘a înaintea poporului S˘au, a v˘azut un r˘azboinic înar-
mat, de statur˘a înalt˘a ¸si cu înf˘a¸ti¸sare impun˘atoare, „cu sabia scoas˘a
din teac˘a“. La soma¸tia lui Iosua: „E¸sti dintre ai no¸stri sau dintre
[488]
vr˘ajma¸sii no¸stri?“ El a r˘aspuns: „Nu, ci Eu sunt C˘apetenia o¸stirii
457