Basic HTML Version
Capitolul 61 — Lep˘adarea lui Saul
Saul nu trecuse cu bine încercarea credin¸tei ¸si dezonorase ser-
viciul divin în grelele împrejur˘ari de la Ghilgal. El nu mai putea
s˘a-¸si îndrepte gre¸selile, dar Domnul dorea s˘a-i mai ofere o ocazie
pentru a înv˘a¸ta lec¸tia încrederii necondi¸tionate în Cuvântul S˘au ¸si în
ascultarea de poruncile Sale.
Când a fost mustrat de profet la Ghilgal, Saul nu vedea nimic
r˘au în purtarea sa. Credea, mai degrab˘a, c˘a fusese tratat nedrept ¸si
a c˘autat s˘a-¸si îndrept˘a¸teasc˘a purtarea, aducând scuze pentru faptele
sale. De atunci, nu s-a mai întâlnit cu profetul. Samuel îl iubea
pe Saul ca pe propriul s˘au copil, iar Saul, cu temperamentul s˘au
cutez˘ator ¸si impulsiv, îl venera pe profet; dar nu primea mustrarea
lui Samuel ¸si, de aceea, c˘auta s˘a fug˘a cât mai mult din calea lui.
Dar Domnul l-a trimis pe solul S˘au la Saul cu o alt˘a solie. Împ˘a-
ratul ar mai fi putut s˘a dovedeasc˘a prin ascultare credincio¸sia sa fa¸t˘a
de Dumnezeu ¸si s˘a arate c˘a e vrednic s˘a stea în fruntea lui Israel.
Samuel a venit la împ˘arat ¸si i-a adus cuvântul Domnului. Pentru
ca împ˘aratul s˘a-¸si dea seama de importan¸ta ascult˘arii de porunc˘a,
Samuel i-a spus l˘amurit c˘a vorbe¸ste din îns˘arcinarea dumnezeiasc˘a,
prin aceea¸si autoritate care-l chemase pe Saul la domnie. Profetul
zise: „A¸sa vorbe¸ste Domnul o¸stirilor: «Mi-aduc aminte de ce a f˘acut
Amalec lui Israel, când i-a astupat drumul la ie¸sirea lui din Egipt.
Du-te acum, bate pe Amalec, ¸si nimice¸ste cu des˘avâr¸sire tot ce-i
al lui, s˘a nu-i cru¸ti ¸si s˘a omori b˘arba¸tii ¸si femeile, copiii ¸si pruncii,
c˘amilele ¸si m˘agarii, boii ¸si oile». Amaleci¸tii fuseser˘a primii care
s-au împotrivit israeli¸tilor în pustie, întâmpinându-i cu r˘azboi ¸si, din
cauza acestor p˘acate, cum ¸si din cauza împotrivirii lor fa¸t˘a de Dum-
nezeu ¸si a josnicei lor închin˘ari la idoli, Domnul rostise prin Moise
hot˘arârea de osândire. Prin inspira¸tie dumnezeiasc˘a, se înscrisese
amintirea cruzimii lor fa¸t˘a de Israel, împreun˘a cu porunca: «S˘a ¸stergi
[628]
pomenirea lui Amalec de sub ceruri; s˘a nu ui¸ti lucrul acesta.» (
Deu-
teronom 25, 19
). Executarea acestei porunci fusese amânat˘a timp de
patru sute de ani; dar Amaleci¸tii nu se îndep˘artaser˘a de p˘acatele lor.
592