Page 196 - Profe

Basic HTML Version

Capitolul 25 — Chemarea lui Isaia
[303]
Domnia cea lung˘a a ui Ozia (cunoscut sub numele de Azaria)
în ¸tara lui Iuda ¸si Beniamin a fost caracterizat˘a printr-o prosperitate
mai mare decât aceea a oric˘arui alt conduc˘ator de la moartea lui
Solomon, cu aproape dou˘a secole mai înainte. Timp de mul¸ti ani,
împ˘aratul a condus cu modestie. Sub binecuvântarea cerului, o¸stile
lui au recâ¸stigat multe din teritoriile care fuseser˘a pierdute în anii de
mai înainte. Cet˘a¸tile au fost recl˘adite ¸si fortificate, iar pozi¸tia na¸tiunii
printre popoarele din jur a fost mult înt˘arit˘a. Comer¸tul a reînviat ¸si
bog˘a¸tiile popoarelor se scurgeau spre Ierusalim. Numele lui Ozia
„s-a întins pân˘a departe, c˘aci ... a ajuns foarte puternic“ (
2 Cronici
26, 15
).
Aceast˘a prosperitate exterioar˘a, îns˘a, n-a fost înso¸tit˘a de o reîn-
viorare a puterii spirituale. Slujbele templului continuau ca ¸si în anii
de mai înainte, iar mul¸timile se adunau s˘a se închine Dumnezeului
celui viu; dar mândria ¸si formalismul au luat treptat locul umilin¸tei
[304]
¸si al sincerit˘a¸tii. Despre Ozia însu¸si st˘a scris: „Când a ajuns puternic,
inima i se în˘al¸tase ¸si l-a dus la pieire. A p˘ac˘atuit împotriva Domnului,
Dumnezeului s˘au“ (
Vers. 16
).
P˘acatul care a avut consecin¸te atât de dezastruoase pentru Ozia
a fost p˘acatul încumet˘arii. C˘alcând o porunc˘a expres˘a a lui Iehova,
potrivit c˘areia nimeni, în afar˘a de urma¸sii lui Aaron, s˘a nu oficieze
ca preo¸ti, împ˘aratul intr˘a în sanctuar s˘a ard˘a t˘amâie pe altar. Azaria,
marele preot, ¸si colaboratorii lui l-au mustrat ¸si l-au rugat s˘a se
întoarc˘a de la planul lui : „Nu-i drept, Ozia“, i-au spus ei, „lucrul
acesta nu-¸ti va face cinste“ (
Vers. 16.18
).
Ozia s-a umplut de mânie ca el, împ˘aratul, s˘a fie astfel mustrat.
Dar nu i s-a îng˘aduit s˘a pâng˘areasc˘a sanctuarul, prin protestul unit
al acelora cu autoritate. În timp ce st˘atea acolo, într-o r˘azvr˘atire
plin˘a de mânie, a fost lovit deodat˘a de judecata divin˘a. I-a ap˘arut
lepra pe frunte. Ru¸sinat, a fugit ca s˘a nu se mai întoarc˘a niciodat˘a în
cur¸tile templului. Pân˘a în ziua mor¸tii sale, survenit˘a câ¸tiva ani mai
târziu, a r˘amas lepros, un exemplu viu al nebuniei de a se dep˘arata
192