Basic HTML Version
Capitolul 42 — Adev˘arata m˘are¸tie
În˘al¸tat pe culmea onoarei lume¸sti ¸si recunoscut chiar de c˘atre
inspira¸tie ca „împ˘aratul împ˘ara¸tilor“ (
Ezechiel 26,7
), Nebucadne¸tar
a atribuit pentru o vreme favorii lui Iehova slava împ˘ar˘a¸tiei ¸si str˘alu-
cirea domniei lui. Aceasta fusese situa¸tia dup˘a visul lui cu privire la
chipul cel mare. Mintea îi fusese influen¸tat˘a profund de aceast˘a vede-
nie ¸si de gândul c˘a imperiul babilonian, oricât de universal era, avea
s˘a cad˘a în cele din urm˘a, alte împ˘ar˘a¸tii aveau s˘a se destrame ¸si ele,
pân˘a când, la urm˘a toate puterile p˘amântului urmau s˘a fie dominate
de o împ˘ar˘a¸tie întemeiat˘a de Dumnezeul cerului, împ˘ar˘a¸tie care nu
avea s˘a fie distrus˘a niciodat˘a. Concep¸tia nobil˘a a lui Nebucadne¸tar
despre planul lui Dumnezeu cu privire la popoare, a fost pierdut˘a
din vedere în experien¸ta lui de mai târziu; totu¸si atunci când spiritul
lui mândru a fost umilit înaintea mul¸timii de pe câmpia Dura, a
recunoscut înc˘a o dat˘a c˘a Împ˘ar˘a¸tia lui Dumnezeu este „o împ˘ar˘a¸tie
ve¸snic˘a ¸si domnia Lui este din neam în neam“. Idolatru prin na¸stere
[515]
¸si educa¸tie ¸si în fruntea unui popor idolatru, avea totu¸si un sim¸t
înn˘ascut de dreptate ¸si echitate, ¸si Dumnezeu a putut s˘a-l foloseasc˘a
drept unealt˘a pentru pedepsirea celor r˘azvr˘ati¸ti ¸si pentru împlinirea
planului divin. Ca „cel mai asupritor dintre popoare“, i-a fost dat
lui Nebucadne¸tar, dup˘a ani de munc˘a r˘abd˘atoare ¸si istovitoare, s˘a
cucereasc˘a Tirul; ¸si Egiptul a c˘azut prad˘a armatelor lui victorioase;
¸si în timp ce ad˘auga popor dup˘a popor la imperiul babilonian, a
ad˘augat ¸si mai mult la faima de cel mai mare conduc˘ator al vremii.
Nu este surprinz˘ator c˘a monarhul, plin de succes, atât de ambi¸tios
¸si de mândru, avea s˘a fie ispitit s˘a p˘ar˘aseasc˘a drumul umilin¸tei, sin-
gurul care duce la m˘are¸tia adev˘arat˘a. În intervalele dintre r˘azboaiele
de cucerire, a dat mult˘a aten¸tie înt˘aririi ¸si înfrumuse¸t˘arii capitalei
lui, pân˘a acolo încât cetatea Babilonului a devenit slava principal˘a a
împ˘ar˘a¸tiei lui, „cetatea de aur, lauda întregului p˘amânt“. Pasiunea
lui de constructor ¸si reu¸sita lui de a face din Babilon una din minu-
nile lumii au slujit mândriei lui, pân˘a când a ajuns în primejdia cea
grav˘a de a distruge m˘arturia despre el, de conduc˘ator în¸telept, pe
330