Basic HTML Version
Capitolul 37 — Demnitatea muncii
În pofida a tot ce s-a spus ¸si scris cu privire la demnitatea muncii
fizice, predomin˘a sentimentul c˘a ea este ceva înjositor. În mintea
multora, opinia general˘a a schimbat ordinea lucrurilor ¸si s-a ajuns la
ideea c˘a nu este potrivit ca un om care munce¸ste cu bra¸tele lui s˘a-¸si
aib˘a locul printre gentlemani. Oamenii muncesc din greu pentru a
câ¸stiga bani ¸si, posedând apoi avere, ei cred c˘a bog˘a¸tia lor le va face
fiii ni¸ste gentlemani. Dar mul¸ti dintre ace¸stia nu reu¸sesc s˘a-¸si înve¸te
fiii, a¸sa cum ei în¸si¸si au fost înv˘a¸ta¸ti, cu munca grea, folositoare.
Ace¸stia risipesc banii agonisi¸ti prin munca altuia, f˘ar˘a a le în¸telege
valoarea, irosind un talant pe care Domnul l-a destinat s˘a aduc˘a mult
bine.
Obiectivele Domnului nu sunt ¸si obiectivele oamenilor. El nu a
pl˘anuit ca oamenii s˘a tr˘aiasc˘a în lenevie. La început, El l-a creat pe
om un gentleman; dar, de¸si era bogat în tot ceea ce-i putuse oferi
Proprietarul universului, Adam nu avea s˘a leneveasc˘a. El n-a fost
creat mai înainte de a i se putea oferi de lucru. El avea s˘a-¸si g˘aseasc˘a
ocupa¸tia ¸si fericirea în între¸tinerea lucrurilor pe care Dumnezeu
[274]
le crease ¸si, ca r˘aspuns la munca sa, nevoile lui urmau s˘a fie din
abunden¸t˘a satisf˘acute prin roadele gr˘adinii Eden.
Atâta vreme cât p˘arin¸tii no¸stri au ascultat de Dumnezeu, munca
lor în gr˘adin˘a a fost o pl˘acere ¸si p˘amântul le oferea bog˘a¸tia lui. Dar
când omul s-a dep˘artat de ascultare, a fost blestemat s˘a aib˘a de luptat
cu semin¸tele sem˘anate de Satana ¸si s˘a-¸si câ¸stige pâinea cu sudoarea
frun¸tii. De atunci, el a trebuit s˘a se lupte din greu contra puterii
c˘areia ¸si-a predat voin¸ta.
Scopul lui Dumnezeu a fost acela ca, prin trud˘a, s˘a atenueze
r˘aul adus în lume de neascultarea omului. Prin trud˘a, ispitele lui
Satana pot fi anihilate ¸si întinderea r˘aului stopat˘a. De¸si îndeplinit˘a
cu nelini¸ste, oboseal˘a ¸si greu, munca este înc˘a o surs˘a de fericire
¸si dezvoltare ¸si o protec¸tie împotriva ispitei. Rigoarea ei pune o
stavil˘a îng˘aduin¸tei de sine ¸si promoveaz˘a h˘arnicia, puritatea ¸si fer-
214