Page 107 - Scrieri timpurii

Basic HTML Version

Visul lui William Miller
103
Am v˘azut atunci c˘a, printre bijuteriile ¸si monedele veritabile,
ace¸stia amestecaser˘a o cantitate enorm˘a de nestemate contraf˘acute
¸si monede false. Eram extrem de aprins din pricina nerecuno¸stin¸tei
¸si comportamentului lor josnic ¸si i-am mustrat cu asprime pentru
aceasta; cu cât îi mustram mai mult îns˘a, cu atât amestecau mai mult
nestematele contraf˘acute ¸si monedele false cu cele veritabile.
Atunci am început s˘a m˘a irit în sufletul meu ¸si am început s˘a
folosesc for¸ta fizic˘a pentru a-i scoate din camer˘a; dar în timp ce îl
împingeam pe unul afar˘a, mai intrau trei, aducând noroi, resturi, nisip
¸si tot felul de gunoaie pân˘a când au astupat absolut toate nestematele,
diamantele ¸si monedele, care nu se mai vedeau nic˘aieri.
[83]
Au rupt în buc˘a¸ti ¸si caseta ¸si au risipit buc˘a¸tile printre gunoaie.
Gândeam c˘a nimeni nu se îngrijora de triste¸tea sau de mânia mea.
M-am descurajat cu totul, am stat jos ¸si am plâns.
În timp ce plângeam eu ¸si m˘a lamentam din pricina marii pier-
deri suferite ¸si r˘aspunderii pe care o aveam, mi-am adus aminte de
Dumnezeu ¸si m-am rugat cu seriozitate s˘a-mi trimit˘a ajutor.
U¸sa s-a deschis imediat ¸si un b˘arbat a intrat în camer˘a, în timp ce
to¸ti ceilal¸ti au ie¸sit din ea; ¸si acesta, cu o m˘atur˘a în mân˘a, a deschis
ferestrele ¸si a început s˘a cure¸te p˘amântul ¸si gunoaiele din odaie.
Am strigat la el s˘a se opreasc˘a, întrucât erau giuvaeruri pre¸tioase
amestecate cu gunoaiele.
Mi-a spus „nu te teme“, c˘aci avea, „s˘a aib˘a grij˘a de ele“.
Atunci, în timp ce m˘atura p˘amântul ¸si resturile, giuvaerurile
¸si monedele false s-au ridicat împreun˘a, au ie¸sit pe fereastr˘a ca
un nor ¸si au fost duse de vânt. În acea agita¸tie, mi-am închis ochii
pentru o clip˘a; când i-am deschis, tot gunoiul disp˘aruse. Nestematele,
diamantele, monedele de aur ¸si de argint erau împr˘a¸stiate de-a valma
în toat˘a odaia.
Apoi a pus pe mas˘a o caset˘a, mult mai mare ¸si mult mai frumoas˘a
decât cea dintâi, a adunat cu pumnii giuvaerurile, diamantele ¸si
monedele ¸si le-a pus în caset˘a pân˘a când n-a mai r˘amas nici una,
de¸si unele diamante nu erau mai mari decât un vârf de ac.
Apoi m-a strigat: „Vino ¸si vezi“.
M-am uitat în caset˘a, dar ochii mi-au fost orbi¸ti de ceea ce se
vedea. Str˘aluceau de zece ori mai puternic decât înainte. M-am
gândit c˘a fuseser˘a lustruite în nisip de picioarele acelor persoane
nelegiuite care le risipiser˘a ¸si le c˘alcaser˘a în picioare în ¸t˘arân˘a. Erau