Page 152 - Scrieri timpurii

Basic HTML Version

Introducere
Darul profe¸tiei s-a manifestat în biseric˘a în timpul dispensa¸tiunii
iudaice. Dac˘a el a disp˘arut timp de câteva secole, c˘atre încheierea
acelei dispensa¸tiuni, din pricina st˘arii de stric˘aciune în care se afla
biserica, el a ap˘arut spre sfâr¸situl ei pentru a anun¸ta venirea lui Mesia.
Zaharia, tat˘al lui Ioan Botez˘atorul, care era „umplut de Duhul Sfânt, a
prorocit“. Simeon, un om drept ¸si consacrat care „a¸stepta mângâierea
lui Israel“, a venit mânat de Duhul în templu ¸si a prorocit despre
Isus care era „Lumina care s˘a lumineze neamurile ¸si slava poporului
T˘au, Israel“; ¸si Ana, o proroci¸t˘a, „a început s˘a vorbeasc˘a despre Isus
tuturor celor care a¸steptau mântuirea Ierusalimului“. ¸Si nu a existat
un profet mai mare ca Ioan Botez˘atorul, care a fost ales de c˘atre
Dumnezeu pentru a-L prezenta lui Israel pe „Mielul lui Dumnezeu,
care ridic˘a p˘acatul lumii“.
Era cre¸stin˘a a început prin rev˘arsarea Duhului Sfânt, ¸si o varietate
de daruri spirituale s-a manifestat printre credincio¸si. Acestea erau
atât de multe, încât Pavel a putut spune bisericii din Corint: „ ¸Si
fiec˘aruia i se d˘a ar˘atarea Duhului spre folosul altora“ — fiec˘aruia
din biseric˘a, nu fiec˘aruia din lume, a¸sa cum au interpretat mul¸ti.
De la marea apostazie, aceste daruri s-au manifestat rareori; ¸si
acesta este probabil motivul pentru care cei care î¸si spun cre¸stini
cred în general c˘a ele s-au limitat la perioada bisericii primare. Dar
nu au încetat oare s˘a se mai arate darurile din cauza r˘at˘acirilor ¸si
necredin¸tei bisericii? Iar când cei din poporul lui Dumnezeu vor
ajunge la credin¸ta ¸si practicile de la început, a¸sa cum cu siguran¸t˘a o
vor face prin vestirea poruncilor lui Dumnezeu ¸si credin¸tei lui Isus,
nu va dezvolta oare „ploaia târzie“ din nou aceste daruri? Ra¸tionând
prin analogie, ar trebui s˘a ne a¸stept˘am la aceasta. În ciuda apostazii-
lor din era iudaic˘a, aceasta a început ¸si s-a încheiat prin manifest˘ari
[134]
deosebite ale Duhului lui Dumnezeu. ¸Si nu este deloc rezonabil
s˘a presupunem c˘a era cre¸stin˘a — a c˘arei lumin˘a, comparat˘a cu a
celeilalte dispensa¸tiuni, este asemenea luminii soarelui comparat˘a cu
razele slabe ale lunii — ar începe în lumin˘a orbitoare ¸si s-ar încheia
148