Basic HTML Version
Tr˘adarea lui Hristos
177
înviase pe Laz˘ar din mor¸ti ¸si ei se temeau c˘a, dac˘a Îl vor omorî pe
Isus, Laz˘ar avea s˘a m˘arturiseasc˘a despre marea Lui putere. Oamenii
se îngr˘am˘adeau s˘a-l vad˘a pe cel care fusese ridicat dintre cei mor¸ti,
¸si frunta¸sii s-au hot˘arât s˘a-l ucid˘a ¸si pe Laz˘ar ¸si s˘a sting˘a orice entu-
ziasm. Apoi aveau s˘a întoarc˘a poporul c˘atre tradi¸tiile ¸si înv˘a¸t˘aturile
oamenilor, c˘atre zeciuiala izmei ¸si rutei — ¸si s˘a aib˘a din nou control
asupra lor. S-au în¸teles s˘a-L prind˘a pe Isus când era singur; c˘aci,
dac˘a ar fi încercat s˘a-L prind˘a în mijlocul unei mul¸timi, când mintea
tuturor era interesat˘a de El, ar fi fost uci¸si cu pietre.
Iuda ¸stia cât de mult î¸si doreau s˘a-L prind˘a pe Isus ¸si s-a oferit
s˘a-L tr˘adeze preo¸tilor celor mai de seam˘a ¸si b˘atrânilor pentru câteva
monede de de argint. Iubirea lui de bani l-a f˘acut s˘a accepte s˘a-L
dea pe Domnul lui în mâinile celor mai înver¸suna¸ti du¸smani ai S˘ai.
Satana lucra direct prin Iuda ¸si, în mijlocul scenei impresionante a
ultimei cine, tr˘ad˘atorul elabora planuri s˘a-¸si tr˘adeze St˘apânul. Cu
triste¸te, Isus le-a spus ucenicilor c˘a to¸ti vor g˘asi în El o pricin˘a de
poticnire în acea noapte. Dar Petru a afirmat cu aprindere c˘a el nu va
g˘asi o pricin˘a de poticnire în Domnul, chiar dac˘a to¸ti ceilal¸ti o vor
g˘asi. Isus i-a spus lui Petru: „Simone, Simone, Satana v-a cerut s˘a v˘a
cearn˘a ca grâul. Dar Eu M-am rugat pentru tine, ca s˘a nu se piard˘a
credin¸ta ta; ¸si, dup˘a ce te vei întoarce la Dumnezeu, s˘a înt˘are¸sti pe
fra¸tii t˘ai.“
Luca 22, 31.32
[167]
L-am privit pe Isus în gr˘adin˘a cu ucenicii S˘ai. Cuprins de o
triste¸te adânc˘a, El le-a poruncit s˘a vegheze ¸si s˘a se roage, ca s˘a
nu cad˘a în ispit˘a. El ¸stia c˘a le va fi pus˘a la încercare credin¸ta ¸si
speran¸tele lor vor fi spulberate ¸si c˘a aveau s˘a aib˘a nevoie de toat˘a
puterea pe care o puteau ob¸tine prin veghere atent˘a ¸si rug˘aciune
fierbinte. Cu strig˘ate puternice ¸si plâns, Isus S-a rugat: „Tat˘a, dac˘a
voie¸sti, dep˘arteaz˘a paharul acesta de la Mine. Totu¸si, fac˘a-se nu voia
Mea, ci a Ta.“ Fiul lui Dumnezeu Se ruga în agonie. Mari stropi
de sânge se uneau pe fa¸ta Sa ¸si c˘adeau pe p˘amânt. Îngerii vegheau
deasupra acelui loc, fiind martori la scena dinaintea lor, dar numai
unul a fost trimis s˘a mearg˘a ¸si s˘a-L înt˘areasc˘a pe Fiul lui Dumnezeu
în agonia Sa. În cer nu era nici urm˘a de bucurie. Îngerii ¸si-au aruncat
jos cununile ¸si harpele ¸si, în t˘acere ¸si cu cel mai adânc interes, L-au
urm˘arit pe Isus. Ei doreau s˘a-L înconjoare pe Fiul lui Dumnezeu,
dar îngerii comandan¸ti nu i-au l˘asat, pentru ca nu cumva, v˘azând