Page 60 - Scrieri timpurii

Basic HTML Version

56
Scrieri timpurii
au ¸tinut odat˘a Sabatul ¸si au renun¸tat la el“. I-am auzit strigând în
gura mare: „Am crezut în venirea Ta ¸si am propov˘aduit-o neobosi¸ti“.
¸Si în timp ce vorbeau, ochii li s-au oprit asupra ve¸smintelor lor ¸si au
v˘azut ce era scris ¸si apoi au început s˘a se boceasc˘a. Am v˘azut c˘a ei
b˘auser˘a din apa cea limpede ¸si o tulburaser˘a cu picioarele lor pe cea
r˘amas˘a — c˘alcaser˘a în picioare Sabatul — ¸si c˘a de aceea fuseser˘a
cânt˘ari¸ti ¸si g˘asi¸ti prea u¸sori.
Îngerul care m˘a înso¸tea m-a condus din nou la cetate, unde am
v˘azut patru îngeri care zburau c˘atre poarta cet˘a¸tii. Tocmai prezentau
biletul de aur îngerului de la poart˘a, când am v˘azut un alt înger
zburând cu vitez˘a din locul celei mai mari sl˘avi ¸si strigând cu glas
tare c˘atre ceilal¸ti îngeri ¸si fluturând în sus ¸si în jos ceva aflat în
mâna lui. L-am rugat pe îngerul meu înso¸titor s˘a-mi explice ceea ce
v˘azusem. Mi-a spus c˘a nu mai puteam vedea nimic atunci, dar c˘a
avea s˘a-mi arate la scurt˘a vreme ce însemnau acele lucruri pe care le
v˘azusem atunci.
În dup˘a-amiaza acelui Sabat, unul dintre noi era bolnav ¸si a cerut
s˘a se fac˘a rug˘aciuni pentru a se vindeca. Ne-am unit cu to¸tii în
cererile noastre adresate Medicului care nu a pierdut vreodat˘a un
pacient, iar când puterea vindec˘atoare cobora ¸si cel bolnav se lecuia,
Duhul a venit asupra mea ¸si am fost luat˘a în viziune.
[38]
Am v˘azut patru îngeri care aveau de f˘acut o lucrare pe p˘amânt
¸si tocmai mergeau spre a o împlini. Isus era îmbr˘acat cu hainele
de preot. El a privit înduio¸sat r˘am˘a¸si¸ta, apoi ¸Si-a ridicat mâinile ¸si
cu un glas plin de mil˘a a strigat: „Sângele Meu, Tat˘a, sângele Meu,
sângele Meu, sângele Meu!“ Apoi am v˘azut o lumin˘a nespus de
str˘alucitoare venind de la Dumnezeu, care ¸sedea pe marele tron alb,
¸si toat˘a lumina s-a rev˘arsat în jurul lui Isus. Apoi am v˘azut un înger
cu o îns˘arcinare de la Isus, zburând cu repeziciune la cei patru îngeri
care aveau de f˘acut o lucrare pe p˘amânt ¸si fluturând în sus ¸si în jos un
lucru pe care-l ¸tinea în mân˘a, strigând cu glas tare: „ ¸Tine¸ti! ¸Tine¸ti!
pân˘a când slujitorii lui Dumnezeu vor fi sigila¸ti pe frun¸tile lor.“
L-am întrebat pe îngerul care m˘a înso¸tea ce însemna ceea ce
auzisem ¸si ce urma s˘a fac˘a cei patru îngeri. El mi-a zis c˘a Dumnezeu
era Acela care ¸tinea în frâu puterile ¸si c˘a le-a dat îngerilor S˘ai
st˘apânire peste lucrurile de pe p˘amânt; c˘a cei patru îngeri aveau
putere de la Dumnezeu de a ¸tine cele patru vânturi ¸si c˘a se aflau
pe punctul de a le l˘asa în voie; îns˘a în timp ce mâinile lor sl˘abeau