Basic HTML Version
12
Sfin¸tirea vie¸tii
s˘a priveasc˘a la virtu¸tile Sale f˘ar˘a seam˘an, la abnega¸tia, la jertfa Sa
de Sine ¸si la d˘arnicia Sa. Iudeii nu admirau o astfel de via¸t˘a. Ei
considerau religia Sa ca fiind f˘ar˘a valoare, pentru c˘a nu era în acord
cu m˘asura lor pentru evalvie. Ei socoteau c˘a Hristos nu era religios
în spirit ¸si caracter; deoarece religia lor era alc˘atuit˘a din falsuri, din
rug˘aciuni în public ¸si din s˘avâr¸sirea de fapte caritabile, f˘ar˘a efect.
Ei trâmbi¸tau faptele lor bune, dup˘a cum fac cei ce pretind a fi sfin¸ti.
Ei voiau s˘a fac˘a pe to¸ti s˘a în¸teleag˘a c˘a sunt f˘ar˘a p˘acat. Dar întreaga
via¸t˘a a lui Hristos era într-un contrast direct cu aceasta. El nu c˘auta
nici câ¸stig ¸si nici onoare. Faptele Sale de vindec˘ari minunate erau
s˘avâr¸site într-un spirit cât se poate de lini¸stit, de¸si El nu putea ¸tine
în frâu entuziasmul acelora care deveneau p˘arta¸si marilor Sale bi-
necuvânt˘ari. Umilin¸ta ¸si blânde¸tea caracterizau via¸ta Sa. ¸Si tocmai
pentru c˘a umblarea Sa era atât de umilit˘a, lipsit˘a de preten¸tii ¸si se
deosebea atât de mult de a fariseilor, ei nu voiau s˘a-L primeasc˘a.
Blânde¸tea un rod al Spiritului
Cel mai pre¸tios rod al sfin¸teniei este harul blânde¸tii. când acest
har ¸tine frânele sufletului, felul omului de a fi e modelat de influen¸ta
sa. Un astfel de suflet a¸steapt˘a neîncetat pe Dumnezeu ¸si î¸si supune
voin¸ta voin¸tei Sale. Priceperea sa prinde orice adev˘ar divin ¸si voin¸ta
[15]
sa se pleac˘a în fa¸ta oric˘arui principiu divin, f˘ar˘a a se îndoi sau mur-
mura. Adev˘arata blânde¸te îmblânze¸ste ¸si supune inima ¸si d˘a min¸tii
destoinicie ca s˘a-¸si întip˘areasc˘a bine cuvântul. Ea aduce Gândurile
la supunere fa¸t˘a de Isus Hristos; deschide inima la Cuvântul lui
Dumnezeu, cum era deschis˘a inima Lidiei. Ea ne aduce împreun˘a cu
Maria, ca înv˘a¸t˘acei, la picioarele lui Isus. „El conduce pe cei blânzi
la judecat˘a ¸si înva¸t˘a pe cei umili¸ti c˘aile Sale“
Psalmii 25, 9
.
Vorbirea celor blânzi nu este niciodat˘a plin˘a de îngâmfare. Ca
¸si copilul Samuel, ei se roag˘a: „Vorbe¸ste Doamne, c˘aci robul t˘au
ascult˘a“ 1 Sarn. 3,9. când Iosua a fost a¸sezat în pozi¸tia cea mai înalt˘a
de comandant al lui Israel, el a declarat r˘azboi tuturor vr˘ajma¸silor
lui Dumnezeu. Inima sa era plin˘a de cugete nobile privind înalta sa
misiune. ¸Si totu¸si, când i se vestea vreo solie din cer, el lua pozi¸tia
unui copil, care dore¸ste s˘a fie condus. R˘aspunsul s˘au era: „Ce spune
Domnul meu servului S˘au?“
Iosua 5, 14
. Primele cuvinte ale lui