Basic HTML Version
Capitolul 6 — Rug˘aciunea lui Daniel
Când timpul celor ¸saptezeci de ani de captivitate se apropia de
încheiere, inima lui Daniel a început s˘a fie foarte mult fr˘amântat˘a
de profe¸tiile lui Ieremia. El vedea c˘a a sosit timpul, când Dumnezeu
avea s˘a dea poporului S˘au ales o alt˘a cercare. Cu post, cu umilin¸t˘a
¸si rug˘aciune, el implora pe Dumnezeul cerului pentru Israel, prin
aceste cuvinte: „Doamne Dumnezeule mare ¸si înfrico¸sat, Tu, care
¸tii leg˘amântul ¸si dai îndurare celor ce Te iubesc ¸si p˘azesc poruncile
Tale! Noi am p˘ac˘atuit, am s˘avâr¸sit nelegiuire, am fost r˘ai ¸si înd˘ar˘at-
nici, ne-am ab˘atut de la poruncile ¸si orânduirile Tale. N-am ascultat
de robii T˘ai, proorocii, care au vorbit în Numele T˘au, împ˘ara¸tilor
no¸stri, c˘apeteniilor noastre, p˘arin¸tilor no¸stri ¸si c˘atre tot poporul ¸t˘arii“
Daniel 9, 4-6
.
Daniel nu aducea propria sa credincio¸sie înaintea Domnului, în
loc s˘a sus¸tin˘a c˘a ar fi curat ¸si Sfânt, acest profet onorat s-a identificat
cu p˘ac˘ato¸sii adev˘ara¸ti ai lui Israel, în¸telepciunea pe care Dumnezeu
i-o d˘aduse era mult mai mare decât în¸telepciunea marilor b˘arba¸ti ai
lumii, întocmai dup˘a cum lumina soarelui e mai str˘alucitoare decât
lumina slab˘a a stelelor pe cerul amiezei. Totu¸si astfel de rug˘aciuni
[47]
se în˘al¸tau de pe buzele acestui b˘arbat atât de mult onorat de c˘atre
cer. Cu e adânc˘a umilin¸t˘a, cu lacrimi ¸si cu o inim˘a zdrobit˘a, el se
ruga pentru sine ¸si pentru poporul s˘au. El î¸si goli sufletul înaintea
lui Dumnezeu, m˘arturisind propria sa nevrednicie ¸si recunoscând
m˘arimea ¸si maiestatea Domnului.
Seriozitate ¸si evlavie
O, ce seriozitate ¸si ce evlavie d˘adeau pe fa¸t˘a cererile sale! El
în˘al¸ta mâini credincioase c˘atre cer ca s˘a prind˘a f˘ag˘aduin¸tele nicio-
dat˘a în¸sel˘atoare al Celui Prea înalt. Sufletul s˘au se lupta în agonie.
¸Si el primi dovada, c˘a rug˘aciunea sa a fost ascultat˘a. Atunci el ¸stia,
c˘a biruin¸ta e de partea sa, Dac˘a noi, ca popor, ne-am ruga cum se
ruga Daniel ¸si ne-am lupta cum se lupta el, smerindu-ne sufletele
35