Basic HTML Version
Mintea ¸si religia
71
preacurviile, curviile, furti¸sagurile, m˘arturiile mincinoase, hulele.
Iat˘a lucrurile care spurc˘a pe om“ (
Matei 15, 11.19.20
).
Gândurile rele distrug sufletul. Puterea transformatoare schimb˘a
inima, înnobilând ¸si purificând gândirea. Harul nu se poate manifesta
în vie¸tile noastre, dac˘a nu exercit˘am un efort sus¸tinut de a ne îndrepta
gândurile în mod permanent asupra lui Hristos. Mintea trebuie s˘a se
angajeze într-un r˘azboi spiritual. Fiecare gând trebuie s˘a fie men¸tinut
într-o atitudine de supunere ¸si ascultare fa¸t˘a de Domnul Hristos.
Toate aspectele comportamentale trebuie s˘a fie supuse c˘al˘auzirii din
partea lui Dumnezeu. —
Letter 123, 1904
.
Preocuparea min¸tii ca mijloc de ap˘arare împotriva r˘aului
—
Ca mijloc de ap˘arare împotriva r˘aului, preocuparea min¸tii cu lucruri
bune este de o mai mare valoare decât nenum˘aratele interdic¸tii
disciplinare sau legale. —
Education, 213
(1903).
O imagina¸tie pervertit ˘a produce întunecime
— dac˘a ochiul
min¸tii este îndreptat spre minun˘a¸tia tainei neprih˘anirii ¸si spre superi-
oritatea valorilor spirituale, în compara¸tie cu cele lume¸sti, întreaga
fiin¸t˘a va fi plin˘a de lumin˘a. Dar, dac˘a imagina¸tia este pervertit˘a de
fascina¸tia splendorii ¸si a faimei p˘amânte¸sti, pân˘a când ajunge s˘a le
considere vrednice de dorit, întreaga fiin¸t˘a se va umple de întune-
cime. Preocuparea pentru comorile lumii degradeaz˘a ¸si sec˘atuie¸ste
puterile min¸tii. —
The Review and Herald, 18 septembrie 1888
.
[70]
Mintea îndreptat ˘a spre Creator, ¸si nu spre în˘al¸tarea de sine
— Acolo unde se va acorda aten¸tia cuvenit˘a cerin¸telor importante,
implicate de acest principiu [de a lucra pentru slava lui Dumnezeu],
unele metode uzuale de educa¸tie vor fi radical schimbate. În loc de
a favoriza un spirit de competi¸tie, apelând la mândria ¸si la ambi¸tia
egoist˘a, profesorii se vor str˘adui s˘a le inspire elevilor lor dragostea
de adev˘ar, frumuse¸te ¸si calitate, s˘a trezeasc˘a în ei dorin¸ta de a excela
în toate domeniile c˘arora le sunt dedica¸ti. În loc de fi orientat˘a spre
atingerea unor simple standarde p˘amânte¸sti sau de a fi motivat˘a de
dorin¸ta de în˘al¸tare de sine, dorin¸t˘a care în ea îns˘a¸si este degradant˘a
¸si înjositoare, mintea va fi îndreptat˘a spre Creator ¸si va urm˘ari s˘a-L
cunoasc˘a ¸si s˘a devin˘a asemenea Lui. —
Patriarchs and Prophets,
595, 596
(1890).
Ap˘a vie în locul unor fântâni cr˘apate
— Isus a cunoscut nevo-
ile sufletului omenesc. Inima nu poate fi satisf˘acut˘a de fast, bog˘a¸tii
¸si onoare. „Dac˘a înseteaz˘a cineva, s˘a vin˘a la Mine“. Cei boga¸ti, cei