Basic HTML Version
74
Minte Caracter ¸si Personalitate vol.1
triumfe asupra condi¸tiei lui ruinate. Îng˘aduin¸ta de sine în satisface-
rea apetitului, f˘ar˘a a lua în considerare efectul acesteia, a constituit
un domeniu în care ispitele lui Satana s-au bucurat întotdeauna de
succes. El ¸stie bine c˘a este imposibil ca omul s˘a-¸si îndeplineasc˘a
responsabilit˘a¸tile morale fa¸t˘a de Dumnezeu ¸si fa¸t˘a de semeni, în timp
ce î¸si distruge capacit˘a¸tile care i-au fost d˘aruite de Cer. Creierul este
centrul de comand˘a al trupului. Dac˘a facult˘a¸tile perceptive ale fiin¸tei
umane devin insensibile ¸si confuze, datorit˘a necump˘at˘arii de orice
natur˘a, omul nu va fi capabil s˘a discearn˘a ¸si s˘a în¸teleag˘a valorile
eterne. —
The Review and Herald, 8 septembrie 1874
(
Messages to
Young People, 236
).
Tirania obi¸snuin¸tei
— Atât vigoarea, cât ¸si labilitatea mintal˘a
au o implica¸tie extrem de serioas˘a, atât în privin¸ta rostului nostru în
lumea aceasta, cât ¸si în privin¸ta mântuirii noastre finale. Ignoran¸ta
care domne¸ste între oameni cu privire la legile divine care se afl˘a
la temelia constitu¸tiei noastre fizice este deplorabil˘a. Necump˘ata-
rea, indiferent de natura ei, reprezint˘a o înc˘alcare flagrant˘a a legilor
existen¸tei. Întârzierea mintal˘a este atât de r˘aspândit˘a, încât a devenit
un fenomen îngrijor˘ator. Satana înv˘aluie p˘acatul într-o aureol˘a lumi-
noas˘a, f˘acându-l s˘a fie atr˘ag˘ator. El este deosebit de satisf˘acut atunci
când reu¸se¸ste s˘a înc˘atu¸seze lumea cre¸stin˘a în lan¸turile obiceiurilor
zilnice ¸si s˘a o înrobeasc˘a sub tirania obi¸snuin¸tei, determinându-i pe
cre¸stini s˘a se lase condu¸si de apetit, asemenea p˘agânilor. —
The
Review and Herald, 8 septembrie 1874
. (
Messages to Young People,
237
).
P˘azirea citadelei
— To¸ti oamenii trebuie s˘a fie con¸stien¸ti de ne-
cesitatea de a-¸si men¸tine integritatea naturii morale, prin intermediul
unei vegheri neîncetate. Asemenea unor santinele credincioase, ei
trebuie s˘a-¸si p˘azeasc˘a citadela sufletului, f˘ar˘a s˘a considere c˘a ¸si-ar
putea permite vreodat˘a s˘a reduc˘a vigilen¸ta, chiar pentru o singur˘a
clip˘a. —
Testimony for the Physicians and Helpers of the Sanitarium,
1879, 65.
. (
Counsels on Health, 411
).
[74]
O minte corect educat ˘a nu oscileaz˘a
— Prin intermediul unei
practici zilnice ¸si consecvente, mintea trebuie s˘a-¸si însu¸seasc˘a obi-
ceiul de a a¸seza con¸stiinciozitatea ¸si sim¸t˘amântul responsabilit˘a¸tii
fa¸t˘a de cerin¸tele binelui ¸si fa¸t˘a de îndatoririle morale mai presus de
înclina¸tie ¸si pl˘acere. Mintea educat˘a în felul acesta nu va oscila între
bine ¸si r˘au, asemenea unei trestii b˘atute de vânt; ci, îndat˘a ce va fi