104
Minte Caracter ¸si Personalitate vol.2
Depresia mintal ˘a cauzat ˘a de lipsa aerului proasp˘at din înc˘a-
perile închise
— Efectele produse de lipsa aerului ¸si a ventila¸tiei în
înc˘aperile închise sunt urm˘atoarele: organismul î¸si pierde vigoarea
¸si s˘an˘atatea, circula¸tia sanguin˘a este precar˘a, sângele circul˘a cu difi-
cultate în organism, deoarece nu este purificat ¸si vitalizat de aerul
curat ¸si proasp˘at de afar˘a. Mintea devine confuz˘a ¸si deprimat˘a, iar
sistemul nervos este iritat, fiind posibil˘a apari¸tia st˘arilor febrile ¸si
a altor suferin¸te acute. —
Testimonies For The Church 1:702, 703
(1868).
Confuzia ¸si depresia rezultate din insuficien¸ta oxigenului
—
Pl˘amânilor trebuie s˘a li se asigure o cât mai mare libertate. Capacita-
tea lor de respira¸tie depinde de libertatea de mi¸scare, ¸si dac˘a pl˘amânii
sunt comprima¸ti sau bloca¸ti, aceast˘a capacitate se diminueaz˘a. De
aceea, cei ce desf˘a¸soar˘a o activitate sedentar˘a vor suferi efecte nega-
tive, în special dac˘a obi¸snuiesc s˘a stea încovoia¸ti. Aceast˘a pozi¸tie
face imposibil˘a o respira¸tie profund˘a. Respira¸tia superficial˘a devine
curând un obicei instinctiv, iar pl˘amânii î¸si pierd elasticitatea....
Ca urmare, organismul va fi alimentat cu o cantitate insuficient˘a
de oxigen. Sângele va deveni mai vâscos ¸si va circula greu. Substan-
¸tele toxice care ar fi trebuit eliminate prin expira¸tie vor fi re¸tinute în
corp, iar sângele va deveni impur. Nu
[484]
numai pl˘amânii sunt afecta¸ti datorit˘a respira¸tiei deficitare, ci
¸si stomacul, ficatul ¸si creierul. Pielea î¸si pierde suple¸tea, digestia
este întârziat˘a, inima obose¸ste, creierul este întunecat, gândurile
devin confuze, triste¸tea se a¸sterne în suflet, întregul organism ajunge
deprimat ¸si inactiv ¸si este deosebit de predispus la boal˘a. —
The
Ministry of Healing, 272, 273
(1905).
O respira¸tie bun˘a lini¸ste¸ste nervii
— Pentru a beneficia de un
sânge bun, trebuie s˘a respir˘am bine. Inspirarea profund˘a ¸si ampl˘a
a aerului curat, care umple pl˘amânii cu oxigen, purific˘a sângele.
Acesta dobânde¸ste o culoare deschis˘a ¸si transmite un flux d˘at˘ator de
via¸t˘a fiec˘arei p˘ar¸ti a organismului. O respira¸tie bun˘a lini¸ste¸ste nervii;
stimuleaz˘a apetitul ¸si asigur˘a o digestie mai bun˘a; iar somnul va fi
profund ¸si odihnitor. —
The Ministry of Healing, 272
(1905).
Hidropizia ¸si o suferin¸t ˘a cardiac˘a tindeau s˘a produc˘a st ˘ari
depresive lui Ellen White
.
[Vezi
Selected Messages 2:233-245
,
„Fortitude and Affliction“.
] — Suferin¸ta fizic˘a m˘a ap˘asa greu. Ani
de zile am fost afectat˘a de o suferin¸t˘a cardiac˘a, ce avea tendin¸ta