Basic HTML Version
114
Minte Caracter ¸si Personalitate vol.2
sesia adev˘arului“. Nu ve¸ti proceda astfel, deoarece ancora sufletului
vostru va fi sigur˘a ¸si statornic˘a.
Când vorbim despre descuraj˘ari ¸si nefericire, Satana ascult˘a cu-
vintele noastre cu o bucurie diabolic˘a, deoarece lui îi face pl˘acere
s˘a ¸stie c˘a vom fi lega¸ti cu lan¸turile sale. Satana nu poate cunoa¸ste
gândurile noastre, dar poate observa ac¸tiunile noastre, poate auzi
cuvintele noastre ¸si, din îndelungata sa experien¸t˘a în cunoa¸sterea
neamului omenesc, el î¸si poate modela ispitele, astfel încât s˘a pro-
fite de punctele slabe ale caracterului vostru. Foarte adesea, noi îi
dezv˘aluim secretele care l-ar ajuta s˘a câ¸stige biruin¸ta asupra noastr˘a.
Oh, dac˘a am putea s˘a ne st˘apânim cuvintele ¸si ac¸tiunile! Cât de
puternici am deveni, dac˘a cuvintele noastre ar fi formulate astfel,
încât s˘a nu ne fie ru¸sine s˘a ne confrunt˘am cu ele în rapoartele ce vor
fi prezentate în ziua judec˘a¸tii! Cât de diferite vor p˘area ele în ziua
Domnului, fa¸t˘a de modul în care ni s-au p˘arut atunci când le-am
rostit! —
The Review and Herald, 27
februarie 1913
Isus în¸telege sim¸t ˘amintele de disperare
— În ultimele clipe
ale agoniei de pe cruce, credin¸ta ¸si speran¸ta lui Hristos se cutremu-
rau, deoarece Dumnezeu îndep˘artase de la El asigurarea accept˘arii
¸si a aprob˘arii care-I fusese acordat˘a pân˘a atunci, în calitate de Fiu
Preaiubit al S˘au. Atunci, pe cruce, R˘ascump˘ar˘atorul lumii ¸Si-a an-
corat credin¸ta în dovezile care Îl înt˘ariser˘a de fiecare dat˘a înainte
¸si care I-au dat siguran¸ta c˘a Tat˘al acceptase eforturile Lui ¸si fusese
mul¸tumit de lucrarea Lui. În agonia Sa de moarte, în timp ce θsi
d˘aruia via¸ta Sa pre¸tioas˘a, Hristos a fost sus¸tinut doar de încrederea
în Acela a c˘arui slujire a fost dintotdeauna marea Lui bucurie.
[495]
În acele momente, nu I-a fost acordat nici un r˘aspuns evident,
nici o raz˘a luminoas˘a de speran¸t˘a nu a venit din nici o direc¸tie.
În jurul S˘au, totul era înv˘aluit de întuneric ¸si ap˘asare. În mijlocul
întunericului insuportabil pe care l-a îndurat, luând asupra Lui natura
uman˘a, R˘ascump˘ar˘atorul a golit pân˘a la drojdie cupa amar˘a ¸si tainic˘a.
Uitând pân˘a ¸si cea mai str˘alucitoare speran¸t˘a ¸si asigurare a triumfului
pe care avea s˘a-l primeasc˘a în viitor, El a strigat cu glas tare: „Tat˘a,
în mâinile Tale Îmi încredin¸tez duhul“. Domnul cuno¸stea caracterul
Tat˘alui S˘au, cuno¸stea spiritul Lui de dreptate, mila ¸si marea Lui
iubire ¸si, într-un act de supunere total˘a, ¸Si-a predat întreaga fiin¸t˘a
în mâinile Lui. În mijlocul convulsiilor naturii, spectatorii uimi¸ti ai