Basic HTML Version
360
Minte Caracter ¸si Personalitate vol.2
Apoi, aduce¸ti aceast˘a binecuvântare în casele voastre, renun¸ta¸ti la
spiritul de critic˘a, învinge¸ti tendin¸ta de a c˘auta gre¸selile ¸si l˘asa¸ti s˘a
predomine spiritul voio¸siei, al mul¸tumirii ¸si bun˘at˘a¸tii. Atmosfera din
casele voastre v˘a va înso¸ti la serviciu, iar pacea cerului v˘a va înv˘alui
sufletele. Oriunde domne¸ste iubirea lui Isus, exist˘a o mil˘a duioas˘a ¸si
sensibilitate fa¸t˘a de nevoile altora. Cea mai pre¸tioas˘a lucrare în care
v˘a pute¸ti angaja, fra¸tii mei, este cultivarea unui caracter cre¸stinesc.
—
Testimonies for the Church 5:558, 559
(1889).
Conduce¸ti la fântânile de ap˘a vie
— Cel care caut˘a s˘a-¸si as-
tâmpere setea din fântânile acestei lumi va bea numai pentru a înseta
din nou. Pretutindeni exist˘a oameni înseta¸ti. Ei tânjesc dup˘a ceva
care s˘a împlineasc˘a nevoia sufletului lor. Unul Singur poate împlini
aceast˘a nevoie. Marea nevoie a lumii, „Dorin¸ta tuturor popoarelor“,
este Domnul Hristos. Harul divin, pe care îl poate d˘arui numai El,
este asemenea unei ape vii, care purific˘a, împrosp˘ateaz˘a ¸si învioreaz˘a
sufletul. —
The Desire of Ages, 187
(1898).
În¸telegerea punctului de vedere al lumii
— O ra¸tiune ilumi-
nat˘a ne oblig˘a s˘a recunoa¸stem c˘a lucrurile cere¸sti sunt mai presus de
lucrurile p˘amânte¸sti; cu toate acestea, inima degradat˘a a omului îl
determin˘a s˘a acorde prioritate lucrurilor p˘amânte¸sti. P˘arerile mari-
[774]
lor oameni, teoriile ¸stiin¸tei, pe nedrept numite astfel, sunt legate de
adev˘arurile Scrierii Sfinte. —
The Review and Herald, 24
noiembrie
1891
Marele Sf ˘atuitor
— Veni¸ti la Dumnezeu cu toate nevoile voas-
tre. Nu merge¸ti la al¸tii cu încerc˘arile ¸si ispitele voastre; numai Dum-
nezeu v˘a poate ajuta. Dac˘a îndeplini¸ti condi¸tiile f˘ag˘aduin¸telor lui
Dumnezeu, acele f˘ag˘aduin¸te se vor împlini pentru voi. Dac˘a mintea
voastr˘a este îndreptat˘a spre Dumnezeu, când vor veni încerc˘ari ¸si
ispite, nu ve¸ti c˘adea din extaz în valea descuraj˘arii. Nu ve¸ti vorbi
despre confuzie ¸si îndoial˘a. ¸Si nu ve¸ti spune: „Nu ¸stiu ce s˘a cred
despre aceasta sau despre aceea. Nu m˘a simt fericit. Nu sunt sigur
c˘a avem adev˘arul“. Tu nu vei proceda astfel, deoarece sufletul t˘au
va avea o ancor˘a ferm˘a ¸si sigur˘a.
Când vorbim despre confuzie ¸si descurajare, Satana ascult˘a cu
o bucurie diabolic˘a, deoarece lui îi face pl˘acere s˘a ¸stie c˘a a reu¸sit
s˘a ne înrobeasc˘a. Satana nu ne poate cunoa¸ste gândurile , dar ne
poate observa ac¸tiunile, ne poate auzi cuvintele; ¸si din îndelunga
lui cunoa¸stere a naturii umane, el poate adapta ispitele astfel, încât