Basic HTML Version
38
Minte Caracter ¸si Personalitate vol.2
Tulbur˘arile digestive provoac˘a un sim¸t ˘amânt de incertitu-
dine
— Principiile reformei s˘an˘at˘a¸tii trebuie s˘a fie aplicate în via¸ta
fiec˘arui cre¸stin. B˘arba¸tii ¸si femeile care ignor˘a aceste principii nu-I
pot oferi lui Dumnezeu o consacrare curat˘a, plin˘a de via¸t˘a, deoarece
un stomac dispeptic sau un ficat lene¸s a¸seaz˘a sentimentele religioase
sub spectrul incertitudinii.
Consumul de carne are un efect d˘aun˘ator asupra vie¸tii spirituale.
Când carnea devine un aliment principal, însu¸sirile superioare ale
fiin¸tei sunt învinse de pasiunile josnice. Aceste lucruri constituie
o ofens˘a la adresa lui Dumnezeu ¸si sunt cauza declinului vie¸tii
spirituale. —
Letter 69, 1896
.
Con¸stien¸ta înf ˘aptuirii binelui este cel mai bun medicament
— Con¸stien¸ta înf˘aptuirii binelui este cel mai bun medicament pentru
trupul ¸si mintea bolnave. Binecuvântarea lui Dumnezeu îi confer˘a
primitorului s˘an˘atate ¸si via¸t˘a. O persoan˘a a c˘arei minte este lini¸stit˘a
¸si mul¸tumit˘a în Dumnezeu p˘a¸se¸ste pe calea care duce la s˘an˘atate....
Exist˘a unii care nu în¸teleg c˘a disciplinarea min¸tii ¸si educarea ei
[408]
pentru a st˘arui asupra unor subiecte pl˘acute, astfel încât s˘a fie capabili
de a r˘aspândi lumin˘a, nu întuneric ¸si am˘ar˘aciune, constituie o datorie
religioas˘a. Astfel de oameni fie se vor afla în c˘autarea pl˘acerilor
personale, prin conversa¸tii frivole, râsete ¸si glume, antrenându-se
f˘ar˘a încetare în nenum˘arate amuzamente, fie vor fi deprima¸ti ¸si vor
trece prin conflicte interioare ¸si mari tulbur˘ari suflete¸sti, pe care
pu¸tini le-au experimentat sau le pot în¸telege. Chiar dac˘a asemenea
oameni pretind c˘a sunt cre¸stini, se în¸seal˘a singuri. Ei nu tr˘aiesc un
cre¸stinism autentic. —
The Health Reformer, 1 Martie 1872
.
A lucra atât pentru suflet, cât ¸si pentru trup
— Cadrele noas-
tre medicale trebuie s˘a fac˘a tot ce le st˘a în putere pentru a vindeca
atât suferin¸tele trupului, cât ¸si pe cele ale min¸tii. Ele trebuie s˘a ve-
gheze, s˘a se roage ¸si s˘a lucreze, oferindu-le celor pentru care trudesc
nu numai bun˘astarea fizic˘a, ci ¸si binecuvânt˘ari spirituale. Medicii
care activeaz˘a în oricare dintre institu¸tiile noastre de s˘an˘atate ¸si care
sunt cu adev˘arat slujitori ai lui Dumnezeu au de îndeplinit o lucrare
deosebit de important˘a pentru fiecare fiin¸t˘a uman˘a suferind˘a cu care
vin în contact. Ei nu trebuie s˘a piard˘a nici o ocazie de a îndruma
sufletele la Hristos, Marele Medic al trupului ¸si al min¸tii. Fiecare
medic este menit s˘a fie un lucr˘ator talentat în slujba lui Hristos.
Interesul fa¸t˘a de lucrurile spirituale nu trebuie s˘a fie sl˘abit nici o