Basic HTML Version
Parabole despre cel pierdut
103
De¸si fiul era sec˘atuit ¸si înf˘a¸ti¸sarea sa ar˘ata clar via¸ta de libertinaj
pe care o dusese, de¸si era îmbr˘acat cu zdren¸te de cer¸setor ¸si picioarele
sale goale erau murdare de praful de pe drum, mila plin˘a de duio¸sie
a tat˘alui a fost aprins˘a când fiul a c˘azut zdrobit în umilin¸t˘a înaintea
sa. Nu s-a ascuns în spatele demnit˘a¸tii sale, nu l-a pus la punct; nu
i-a în¸siruit toate relele ¸si p˘acatele pe care le f˘acuse înainte, pentru a-l
determina s˘a simt˘a cât de jos se coborâse. L-a ridicat ¸si l-a s˘arutat.
L-a luat pe fiul s˘au r˘azvr˘atit la piept ¸si a pus îns˘a¸si haina lui bogat˘a
peste umbra aproape dezbr˘acat˘a. El l-a luat lâng˘a inima sa cu atâta
c˘aldur˘a ¸si a manifestat o asemenea mil˘a, încât, dac˘a fiul s-ar fi îndoit
vreodat˘a de bun˘atatea ¸si iubirea tat˘alui s˘au, acum n-o mai putea face.
Dac˘a atunci când s-a hot˘arât s˘a se întoarc˘a la casa tat˘alui s˘au avusese
sim¸t˘amântul p˘acatului s˘au, acum, când a fost primit în acest fel, a
în¸teles mult mai profund nerecuno¸stin¸ta sa. Inima sa, înmuiat˘a mai
înainte, era acum zdrobit˘a pentru c˘a îndurerase acea iubire a tat˘alui.
Fiul poc˘ait, tremur˘ator, care se temuse mult c˘a avea s˘a fie dezmo¸s-
tenit, era nepreg˘atit pentru o asemenea primire. ¸Stia c˘a nu o merit˘a
¸si ¸si-a recunoscut astfel p˘acatul de a-l fi p˘ar˘asit pe tat˘al s˘au: „Tat˘a,
am p˘ac˘atuit împotriva cerului ¸si împotriva ta; nu mai sunt vrednic
s˘a m˘a numesc fiul t˘au.“ El s-a rugat numai ca s˘a fie socotit slug˘a.
Tat˘al îns˘a le-a cerut slujitorilor s˘ai s˘a-i dea acestuia dovezi speciale
de respect ¸si s˘a-l înve¸smânteze ca ¸si cum ar fi fost dintotdeauna fiul
s˘au ascult˘ator.
Tat˘al a f˘acut din întoarcerea fiului s˘au o ocazie deosebit˘a de
[103]
bucurie. Fiul mai mare, aflat la câmp, nu ¸stia c˘a fratele s˘au se întor-
sese, îns˘a a auzit manifest˘arile generale de bucurie ¸si i-a întrebat pe
slujitori ce înseamn˘a toate acestea. I s-a explicat c˘a fratele s˘au, pe
care to¸ti îl crezuser˘a mort, se întorsese ¸si c˘a tat˘al s˘au t˘aiase vi¸telul
îngr˘a¸sat pentru el, pentru c˘a îl primise iar˘a¸si, ca venit dintre cei
mor¸ti.
Atunci fratele s-a mâniat ¸si n-a vrut s˘a intre ¸si s˘a-l primeasc˘a
pe fratele s˘au. Indignarea sa a fost stârnit˘a de motivul c˘a fratele s˘au
necredincios, care î¸si p˘ar˘asise tat˘al ¸si aruncase greaua r˘aspundere
asupra lui, când ar fi trebuit s˘a fie dus˘a de amândoi, trebuia s˘a fie
primit acum cu atâta onoare. Acest frate urmase calea cheltuielilor
nebune¸sti, tic˘aloase, risipind mijloacele pe care i le d˘aduse tat˘al
s˘au, pân˘a când ajunsese la s˘ar˘acie lucie, în timp ce fratele s˘au de
acas˘a î¸si împlinise cu credincio¸sie îndatoririle de fiu; ¸si acum, acest