Basic HTML Version
O educa¸tie corect ˘a
149
zeu; c˘aci fiecare atentat la s˘an˘atate ne sl˘abe¸ste pe via¸t˘a ¸si ne las˘a
neîmplini¸ti, oricât˘a educa¸tie vom câ¸stiga.
În multe cazuri, p˘arin¸tii boga¸ti nu simt importan¸ta de a oferi
copiilor o educa¸tie atât în ce prive¸ste îndatoririle practice ale vie-
¸tii, cât ¸si în ¸stiin¸te. Ei nu v˘ad necesitatea, pentru binele min¸tii ¸si
moralit˘a¸tii copiilor lor ¸si pentru eficien¸ta lor viitoare, de a-i face
s˘a în¸teleag˘a în mod clar importan¸ta muncii utile. Acest lucru este
o datorie fa¸t˘a de copiii lor, pentru ca, în cazul vreunei nenorociri,
ace¸stia s˘a poat˘a rezista cu noble¸te în independen¸t˘a, ¸stiind cum s˘a-¸si
foloseasc˘a mâinile. Dac˘a au putere, nu pot fi s˘araci, chiar dac˘a n-au
nici m˘acar un dolar. Mul¸ti dintre cei care în tinere¸te s-au aflat în
împrejur˘ari favorabile pot fi deposeda¸ti de toate bog˘a¸tiile ¸si l˘asa¸ti în
schimb cu p˘arin¸ti, fra¸ti ¸si surori care s˘a depind˘a material de ei. A¸sa
stând lucrurile, cât de important este ca fiecare tân˘ar s˘a fie educat
în spiritul muncii, pentru a fi preg˘atit pentru orice stare de urgen¸t˘a!
Bog˘a¸tiile sunt cu adev˘arat o curs˘a, când posesorii lor î¸si împiedic˘a
fiii ¸si fiicele s˘a ob¸tin˘a pricepere în ce prive¸ste munca folositoare, ca
s˘a fie preg˘ati¸ti pentru via¸ta practic˘a.
De obicei, cei care nu sunt sili¸ti s˘a munceasc˘a nu fac niciodat˘a
[151]
exerci¸tiu activ pentru s˘an˘atatea fizic˘a. Tinerii, pentru c˘a nu-¸si folo-
sesc mintea ¸si mâinile în munc˘a activ˘a, se obi¸snuiesc s˘a fie lene¸si
¸si dobândesc deseori ceea ce trebuie s˘a ne însp˘aimânte cel mai tare,
o educa¸tie de strad˘a — hoin˘aresc prin magazine, fumeaz˘a, beau ¸si
joac˘a c˘ar¸ti.
Tinerele domni¸soare vor citi romane, scuzându-se c˘a nu pot
munci fizic pentru c˘a au o s˘an˘atate precar˘a. Sl˘abiciunea lor este
rezultatul faptului c˘a nu ¸si-au pus la lucru mu¸schii care le-au fost
da¸ti de Dumnezeu. Pot considera c˘a sunt prea firave pentru munca
din cas˘a, dar vor lucra broderii ¸si dantele ¸si î¸si vor p˘astra paloarea
delicat˘a a mâinilor ¸si fe¸telor, în timp ce mamele lor, împov˘arate
de griji, vor trudi din greu la sp˘alarea ¸si c˘alcarea îmbr˘ac˘amintei
lor. Aceste domni¸soare nu sunt cre¸stine; c˘aci ele încalc˘a porunca a
cincea. Nu î¸si cinstesc p˘arin¸tii. Mama lor este îns˘a cea mai vinovat˘a.
Ea ¸si-a r˘asf˘a¸tat fiicele ¸si le-a scutit de îndeplinirea p˘ar¸tii lor de
îndatoriri casnice, pân˘a când munca a devenit dezgust˘atoare pentru
ele, iubind ¸si bucurându-se de o lenevie dulce. Ele m˘anânc˘a, dorm,
citesc ¸si discut˘a despre mod˘a, în timp ce vie¸tile lor sunt complet
nefolositoare.