Page 158 - M

Basic HTML Version

154
M˘arturii pentru comunitate vol.3
fiecare zi cultiv˘arii min¸tii ¸si un alt timp muncii fizice, ar exista acum
[156]
o categorie mai elevat˘a de tineri care s˘a ajung˘a la stadiul de a ac¸tiona
pentru a avea influen¸t˘a în modelarea societ˘a¸tii. Mul¸ti tineri care ar
absolvi asemenea institu¸tii ar avea, la sfâr¸sit, un caracter solid. Ar
avea perseveren¸t˘a, dârzenie, curajul de a dep˘a¸si obstacolele ¸si aseme-
nea principii, încât nu se vor l˘asa purta¸ti de vreo influen¸t˘a rea, oricât
de r˘aspândit˘a ar fi. Ar fi trebuit s˘a existe profesoare experimentate
care s˘a le înve¸te pe tinerele domni¸soare cum se preg˘atesc alimentele.
Tinerele fete ar fi trebuit s˘a fie instruite s˘a confec¸tioneze articole de
îmbr˘ac˘aminte, s˘a croiasc˘a, s˘a fac˘a ¸si s˘a repare haine, fiind preg˘atite
astfel pentru îndatoririle practice ale vie¸tii.
Pentru tineri, ar trebui s˘a existe institu¸tii în care s˘a poat˘a deprinde
diferite meserii, care s˘a le solicite atât musculatura, cât ¸si puterile
min¸tii. Dac˘a tinerii nu pot dobândi totu¸si decât o educa¸tie unilateral˘a,
care s˘a fie aceea care va aduce mai multe foloase? O cunoa¸stere
a ¸stiin¸telor, cu toate dezavantajele în ce prive¸ste s˘an˘atatea ¸si via¸ta,
sau o instruire în lucru activ pentru via¸ta practic˘a? R˘aspundem f˘ar˘a
ezitare: cea din urm˘a. Dac˘a una din cele dou˘a ar trebui neglijat˘a,
studiul teoretic din c˘ar¸ti s˘a fie neglijat.
Sunt foarte multe fete care s-au m˘aritat ¸si au familii, dar care
practic nu ¸stiu aproape nimic despre datoriile care îi revin unei so¸tii
¸si mame. Ele pot citi ¸si cânta la un instrument muzical, îns˘a nu pot
g˘ati. Nu pot face pâine bun˘a, care este esen¸tial˘a pentru s˘an˘atatea
familiei. Nu pot croi ¸si coase ve¸sminte, c˘aci n-au înv˘a¸tat niciodat˘a
cum s-o fac˘a. Ele au considerat c˘a aceste lucruri nu sunt importante,
iar în c˘asnicia lor sunt tot atât de dependente de persoane care s˘a fac˘a
aceste lucruri, cum sunt copila¸sii lor. Aceast˘a ne¸stiin¸t˘a de neiertat în
ce prive¸ste îndatoririle esen¸tiale ale vie¸tii face ca foarte multe familii
s˘a fie nefericite.
Impresia c˘a munca este degradant˘a pentru via¸ta modern˘a a co-
borât în mormânt mii de persoane care ar fi putut tr˘ai. Cei care nu
fac decât munc˘a fizic˘a lucreaz˘a adesea în exces, f˘ar˘a s˘a fac˘a pauze
pentru a se odihni; în acela¸si fel, clasa intelectualilor suprasolicit˘a
creierul ¸si sufer˘a din lipsa acelei vigori s˘an˘atoase pe care o aduce
[157]
munca fizic˘a. Dac˘a intelectualii ar prelua o parte din povara celor
care muncesc fizic ¸si ¸si-ar înt˘ari astfel musculatura, ace¸stia ar putea
munci mai pu¸tin ¸si devota o parte din timpul lor cultiv˘arii intelectu-
ale ¸si morale. Cei care au obiceiuri sedentare ¸si literare ar trebui s˘a