Page 286 - M

Basic HTML Version

282
M˘arturii pentru comunitate vol.3
poporului, am fi înclina¸ti în mod firesc s˘a presupunem c˘a nu s-ar fi
l˘asat nicicând prad˘a dezn˘adejdii sau intimid˘arii.
Dup˘a prima lui înf˘a¸ti¸sare înaintea lui Ahab, când i-a proorocit
despre judec˘a¸tile lui Dumnezeu din pricina apostaziei sale ¸si a lui
Israel, Dumnezeu i-a purtat pa¸sii departe de puterea Izabelei, într-un
loc sigur, în mun¸ti, lâng˘a pârâul Cherit. Acolo, El l-a onorat pe Ilie,
trimi¸tându-i hran˘a diminea¸ta ¸si seara printr-un înger din cer. Apoi,
când pârâul a secat, l-a trimis la v˘aduva din Sarepta ¸si a f˘acut câte
o minune în fiecare zi, pentru ca familia v˘aduvei ¸si Ilie s˘a aib˘a ce
mânca. Dup˘a ce fusese binecuvântat cu dovezile unei asemenea
iubiri ¸si griji din partea lui Dumnezeu, am fi înclina¸ti s˘a presupunem
c˘a Ilie nu avea s˘a mai arate vreodat˘a lips˘a de încredere în El. Îns˘a
apostolul ne spune c˘a el era un om cu pasiuni ca ale noastre ¸si supus
ispitei ca ¸si noi.
Ahab i-a relatat so¸tiei sale evenimentele minunate ale zilei ¸si des-
coperirile extraordinare ale puterii lui Dumnezeu, ar˘atând c˘a Iehova,
Creatorul cerului ¸si al p˘amântului, era Dumnezeu; ¸si de asemenea c˘a
Ilie îi înjunghiase pe profe¸tii lui Baal. La aceasta, Izabela, care era
[289]
împietrit˘a în p˘acat, s-a înfuriat. Cutez˘atoare, sfid˘atoare ¸si hot˘arât˘a în
idolatria ei, i-a declarat lui Ahab c˘a Ilie nu trebuie s˘a tr˘aiasc˘a.
În noaptea aceea, un sol l-a trezit pe profetul obosit ¸si i-a trans-
mis cuvântul Izabelei, dat în numele zeilor ei p˘agâni, c˘a, în prezen¸ta
Israelului, îi va face lui Ilie ce le f˘acuse el preo¸tilor lui Baal. Ilie ar
fi trebuit s˘a înfrunte aceast˘a amenin¸tare ¸si acest jur˘amânt al Izabelei,
f˘acând un apel pentru protec¸tie la Dumnezeul cerului, care îl îns˘ar-
cinase s˘a împlineasc˘a lucrarea pe care o s˘avâr¸sise. Ar fi trebuit s˘a-i
spun˘a solului c˘a Dumnezeul în care se încrezuse va fi protectorul
s˘au împotriva urii ¸si amenin¸t˘arilor Izabelei. Îns˘a credin¸ta ¸si curajul
lui Ilie par s˘a-l p˘ar˘aseasc˘a. Se treze¸ste din somn uluit. Ploaia cade
din ceruri ¸si întunericul îl înconjoar˘a din toate p˘ar¸tile. Îl pierde din
vedere pe Dumnezeu ¸si fuge s˘a-¸si scape via¸ta, ca ¸si cum r˘azbun˘a-
toarea sângelui v˘arsat ar fi chiar în spatele lui. Îl las˘a pe slujitorul
s˘au în urm˘a, pe drum, iar în zori se afl˘a singur, departe de locuin¸tele
oamenilor, într-un pustiu dezolant.
„Când a v˘azut lucrul acesta, s-a sculat ¸si a plecat, ca s˘a-¸si scape
via¸ta. A ajuns la Beer- ¸Seba, care ¸tine de Iuda, ¸si ¸si-a l˘asat slujitorul
acolo. El însu¸si s-a dus în pustie, unde, dup˘a un drum de o zi, a ¸sezut
sub un ienup˘ar ¸si dorea s˘a moar˘a, zicând: «Destul! Acum, Doamne,