Basic HTML Version
392
M˘arturii pentru comunitate vol.3
în toate zilele, pân˘a la sfâr¸situl veacului.“
Vom întâmpina împotrivire n˘ascut˘a din motive egoiste, din bigo-
tism ¸si prejudecat˘a; totu¸si, cu un curaj ne¸stirbit ¸si o credin¸t˘a vie, ar
trebui s˘a ne arunc˘am s˘amân¸ta lâng˘a toate apele. Agen¸tii lui Satana
sunt formidabili; ne vom întâlni cu ei ¸si trebuie s˘a îi înfrunt˘am.
Lucr˘arile noastre nu ar trebui s˘a fie restrânse la ¸tara noastr˘a. Câmpul
este lumea; recolta este coapt˘a. Porunca dat˘a de Hristos ucenicilor
chiar înainte de a Se în˘al¸ta la cer a fost: „Merge¸ti în toat˘a lumea ¸si
propov˘adui¸ti Evanghelia la orice f˘aptur˘a.“
Suntem mâhni¸ti peste m˘asur˘a s˘a vedem cum unii dintre pastorii
no¸stri se agit˘a prin comunit˘a¸ti, în mod aparent depunând ceva efort,
dar neavând mai nimic de ar˘atat ca rezultat al lucr˘arii lor. Câmpul
este lumea. S˘a ias˘a în lumea necredincioas˘a ¸si s˘a lucreze pentru a
converti suflete la adev˘ar. Îi îndrum˘am pe fra¸tii ¸si surorile noastre
s˘a priveasc˘a la exemplul lui Avraam, care a urcat pe muntele Moria
pentru a-¸si jertfi singurul fiu, la porunca lui Dumnezeu. Aici a existat
ascultare ¸si sacrificiu. Moise s-a aflat la curtea împ˘ar˘ateasc˘a ¸si a
avut înaintea lui perspectiva coroanei regale. El îns˘a s-a întors de la
mita ispititoare ¸si „a ales mai bine s˘a sufere împreun˘a cu poporul lui
Dumnezeu decât s˘a se bucure de pl˘acerile de o clip˘a ale p˘acatului.
El socotea ocara lui Hristos ca o mai mare bog˘a¸tie decât comorile
Egiptului“.
Apostolii nu ¸si-au socotit vie¸tile ca fiind scumpe, bucurându-
se c˘a au fost considera¸ti vrednici s˘a sufere ru¸sinea pentru Numele
lui Hristos. Pavel ¸si Sila au suferit pierderea tuturor lucrurilor. Au
îndurat biciuirea ¸si nu cu blânde¸te au fost arunca¸ti pe piatra rece a
unei temni¸te, fiind pu¸si în pozi¸tia cea mai dureroas˘a, cu picioarele
ridicate ¸si fixate în butuci. Atunci, la urechea temnicerului ajungeau
plângerile ¸si bomb˘anelile lor? O, nu! Din˘auntrul temni¸tei, glasurile
sfâ¸siau t˘acerea miezului nop¸tii cu cânt˘ari de bucurie ¸si laud˘a la
adresa lui Dumnezeu. Ace¸sti ucenici erau însufle¸ti¸ti de o dragoste
adânc˘a ¸si sincer˘a pentru cauza R˘ascump˘ar˘atorului lor, pentru care
sufereau.
Când adev˘arul lui Dumnezeu ne umple inimile, ne câ¸stig˘a ata¸sa-
mentul ¸si ne st˘apâne¸ste vie¸tile, ¸si noi, de asemenea, apreciem c˘a este
o fericire s˘a suferim de dragul adev˘arului. Nici zidurile temni¸tei, nici
[407]
rugul martirului nu ne poate atunci speria sau împiedica în marea
lucrare.