Basic HTML Version
Cauza în New York
53
trezit priceperea, lumina care a str˘alucit asupra sufletului, dac˘a nu
au fost apreciate ¸si p˘astrate cu grij˘a, vor da m˘arturie împotriva lor
în ziua lui Dumnezeu. Adev˘arul a fost dat pentru a-i salva pe aceia
care vor crede ¸si se vor supune. Osândirea lor nu este pentru c˘a nu
au avut lumina, ci pentru c˘a au avut-o ¸si nu au umblat în ea.
Dumnezeu i-a dat omului mijloace pentru satisfacerea apetitului
natural. El a întins înaintea lui, prin roadele p˘amântului, o varietate
bogat˘a de hran˘a, delicioas˘a la gust ¸si nutritiv˘a pentru organism. Din
acestea, binevoitorul nostru Tat˘a ceresc spune c˘a putem „mânca dup˘a
voie“. Ne putem bucura de fructe, legume, cereale f˘ar˘a s˘a viol˘am
legile f˘apturii noastre. Aceste articole alimentare, preg˘atite în modul
cel mai simplu ¸si natural, vor hr˘ani corpul ¸si-i vor p˘astra vigoarea
natural˘a f˘ar˘a folosirea c˘arnii ca aliment.
Dumnezeu l-a creat pe om cu pu¸tin mai prejos decât îngerii ¸si
a pus asupra lui atributele care, dac˘a sunt folosite cum se cuvine,
vor face ca el s˘a fie o binecuvântare pentru lume ¸si s˘a reflecte slava
D˘at˘atorului. Îns˘a, de¸si creat dup˘a chipul lui Dumnezeu, omul, prin
necump˘atare, a înc˘alcat principiul ¸si Legea lui Dumnezeu în natura
sa trupeasc˘a. Necump˘atarea de orice fel amor¸te¸ste organele de sim¸t
¸si sl˘abe¸ste într-atât puterea celulelor nervoase, încât lucrurile ve¸snice
nu sunt luate în considera¸tie, ci vor fi plasate la nivelul a ceea ce
este comun. Puterile înalte ale min¸tii, destinate unor scopuri m˘are¸te,
sunt aduse în robia pasiunilor josnice. Dac˘a obiceiurile noastre fizice
[51]
nu sunt corecte, puterile intelectuale ¸si morale nu pot fi puternice,
deoarece exist˘a o leg˘atur˘a strâns˘a între fizic ¸si moral. Apostolul
Petru a în¸teles aceasta ¸si ¸si-a în˘al¸tat glasul pentru a-i avertiza pe
fra¸tii s˘ai: „Preaiubi¸tilor, v˘a sf˘atuiesc, ca pe ni¸ste str˘aini ¸si peregrini,
s˘a v˘a feri¸ti de poftele c˘arnii, care se r˘azboiesc cu sufletul.“
Nu exist˘a decât pu¸tin˘a t˘arie moral˘a în lumea care-¸si zice cre¸stin˘a.
Obiceiurile gre¸site au fost îng˘aduite ¸si legile fizice ¸si morale au fost
desconsiderate, pân˘a când standardul general al virtu¸tii ¸si evlaviei a
ajuns extrem de sc˘azut. Obiceiurile care coboar˘a standardul s˘an˘at˘a¸tii
fizice sl˘abesc puterea intelectului ¸si pe cea moral˘a. Îng˘aduirea pofte-
lor împotriva firii ¸si a pasiunilor are o influen¸t˘a st˘apânitoare asupra
celulelor creierului. Instinctele animalice sunt înt˘arite, în timp ce
sim¸tul moral este sl˘abit. Unui om necump˘atat îi este imposibil s˘a fie
cre¸stin, pentru c˘a puterile sale înalte sunt aduse în robia pasiunilor.