Basic HTML Version
158
M˘arturii pentru comunitate vol.5
biseric˘a, dar nu le-am auzit. Am ascultat s˘a aud f˘acându-se apeluri
pentru manifestarea Duhului Sfânt, dar acestea lipseau. M-am uitat
s˘a v˘ad purt˘atori de poveri, care în timpuri ca acestea s˘a plâng˘a între
tind˘a ¸si altar, strigând: „Ai mil˘a de poporul T˘au, Doamne, ¸si nu l˘asa
de ocar˘a mo¸stenirea Ta“, dar n-am auzit astfel de rug˘aciuni. Pu¸tini
oameni zelo¸si ¸si umili Îl caut˘a pe Domnul. La unele din aceste
întâlniri, unul sau doi pastori au sim¸tit povara ¸si au fost ap˘asa¸ti
asemenea unui car sub greutatea snopilor. Dar marea majoritate a
pastorilor nu au un sim¸t˘amânt al sfin¸teniei lucr˘arii lor mai mare decât
îl au copiii.
Am v˘azut c˘a aceste întâlniri anuale ar putea fi ceea ce ar trebui
s˘a fie, întâlniri ale unei lucr˘ari pline de zel. Pastorii ar trebui s˘a caute
s˘a fac˘a o preg˘atire a inimii mai înainte de a se angaja în lucrarea
de a ajuta pe al¸tii, c˘aci poporul este cu mult înaintea multor pastori.
Ei trebuie s˘a se lupte neobosit în rug˘aciune, pân˘a când Domnul îi
binecuvânteaz˘a. Când iubirea lui Dumnezeu arde pe altarul inimii
lor, atunci ei nu vor predica pentru a-¸si etala propria lor iste¸time, ci
pentru a-L prezenta pe Hristos, care ridic˘a p˘acatele lumii.
În prima biseric˘a, cre¸stinismul era predicat în toat˘a puritatea
lui; preceptele lui au fost date de vocea inspira¸tiei; orânduirile lui
erau necorupte de în¸sel˘aciunile oamenilor. Biserica a dat pe fa¸t˘a
spiritul Domnului Hristos ¸si s-a prezentat frumoas˘a în simplitatea
ei. Podoaba ei erau principiile sfinte ¸si via¸ta exemplar˘a a membrilor
ei. Mul¸timi au fost câ¸stigate la Hristos, nu printr-o manifestare
exterioar˘a sau prin înv˘a¸t˘atur˘a, ci prin puterea lui Dumnezeu care
înso¸tea predicarea deschis˘a, simpl˘a, a Cuvântului S˘au. Dar biserica
s-a corupt. ¸Si acum, era o mai mare nevoie, mai mult decât oricând,
ca slujitorii Evangheliei s˘a fie canale de lumin˘a.
Sunt mul¸ti vorbitori superficiali ai adev˘arului biblic, ale c˘aror
suflete sunt tot atât de pustii ¸si lipsite de Duhul lui Dumnezeu, cum
erau dealurile de la Ghilboa de rou˘a ¸si ploaie. Avem nevoie de
b˘arba¸ti care s˘a fie ei în¸si¸si convin¸si pe deplin ¸si care pot înv˘a¸ta
[167]
pe al¸tii cum s˘a-¸si predea inima lui Dumnezeu. Puterea sfin¸teniei
aproape a încetat s˘a mai existe în comunit˘a¸tile noastre. ¸Si de ce este
lucrul acesta? Domnul a¸steapt˘a înc˘a s˘a fie milostiv; El n-a închis
ferestrele cerului. Noi ne-am desp˘ar¸tit de El. Avem nevoie s˘a ne
fix˘am ochiul credin¸tei la cruce ¸si s˘a credem c˘a Domnul Isus este
t˘aria ¸si mântuirea noastr˘a.