208
M˘arturii pentru comunitate vol.5
omene¸sti. Isus cere de la noi s˘a ne încredem în totul în mâinile Sale
¸si s˘a ne încredem în iubirea ¸si în¸telepciunea Sa.
Ne putem în¸sela singuri, a¸sa cum a f˘acut Nicodim, c˘a morala, ca-
racterul nostru moral a fost corect ¸si c˘a nu avem nevoie s˘a ne umilim
înaintea lui Dumnezeu, asemenea p˘ac˘atosului de rând. Dar trebuie
s˘a fim gata s˘a intr˘am în via¸t˘a în acela¸si fel ca cel mai mare dintre
p˘ac˘ato¸si. Trebuie s˘a renun¸t˘am la neprih˘anirea noastr˘a ¸si s˘a cerem
neprih˘anirea Domnului Hristos, care s˘a ne fie atribuit˘a. Noi trebuie
s˘a depindem în totul de Hristos pentru t˘aria noastr˘a. Eul trebuie s˘a
moar˘a. Trebuie s˘a recunoa¸stem c˘a tot ce avem este din nem˘arginita
bog˘a¸tie a harului divin. Limbajul inimii noastre s˘a fie: „Nu nou˘a,
Doamne, nu nou˘a, ci Numelui T˘au d˘a slav˘a pentru bun˘atatea Ta,
pentru credincio¸sia Ta“.
Adev˘arata credin¸t˘a este urmat˘a de iubire ¸si iubirea de ascultare.
Toate puterile ¸si pasiunile omului convertit sunt aduse sub controlul
Domnului Hristos. Duhul S˘au este o putere regeneratoare, trans-
formând pe to¸ti cei care o primesc dup˘a chipul divin. M˘a întristez
când spun c˘a aceast˘a experien¸t˘a este în¸teleas˘a numai de c˘atre pu¸tini
[220]
dintre cei ce m˘arturisesc adev˘arul. Foarte mul¸ti merg pe c˘aile lor ¸si
î¸si satisfac dorin¸tele p˘ac˘atoase ¸si totu¸si m˘arturisesc a fi ucenici ai lui
Hristos. Ei nu ¸si-au supus niciodat˘a inimile lui Dumnezeu. Aseme-
nea fecioarelor neîn¸telepte, ei au neglijat s˘a pun˘a uleiul harului în
vasele ¸si l˘ampile lor. V˘a spun, fra¸tii mei, c˘a un mare num˘ar dintre
aceia care m˘arturisesc a crede ¸si chiar înva¸t˘a pe al¸tii adev˘arul sunt
sub robia p˘acatului. Pasiuni josnice mânjesc mintea ¸si corup sufletul.
Unii dintre cei care sunt în cele mai josnice p˘acate au împrumutat
uniforma cerului ca s˘a poat˘a sluji lui Satana mai cu succes.
„Oricine este n˘ascut din Dumnezeu, nu p˘ac˘atuie¸ste“. El simte c˘a
este cump˘arat cu sângele lui Isus Hristos ¸si legat în cel mai solemn
leg˘amânt s˘a sl˘aveasc˘a pe Dumnezeu în trupul ¸si spiritul s˘au, ca unele
care sunt ale lui Dumnezeu. Iubirea p˘acatului ¸si a eului sunt supuse
în El. El întreab˘a zilnic: „Ce pot s˘a-i dau lui Dumnezeu pentru
toate binefacerile Sale fa¸t˘a de mine?“ „Doamne, ce vrei s˘a fac?“
Adev˘aratul cre¸stin nu se va plânge niciodat˘a c˘a jugul Domnului
Hristos îi roade gâtul. El consider˘a slujirea lui Isus ca fiind cea mai
real˘a libertate. Legea lui Dumnezeu este pl˘acerea lui. În loc s˘a caute
s˘a coboare poruncile divine pentru a se armoniza cu sc˘aderile lui, el
se str˘aduie¸ste continuu s˘a ridice nivelul des˘avâr¸sirii lor.